Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Micul Paris cere ajutorul marelui Bruxelles

bucuresti-interbelic-calea-victoriei-alb-negru.jpg

Imagine din Bucureştiul interbelic

Patrimoniul Bucureştiului se află în pericol, din cauza noilor proiecte de urbanism ale Primăriei Capitalei, cred mai multe organizaţii neguvernamentale. Ele au căutat un sprijin la Bruxelles, în aceste zile.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Strada Cobălcescu numărul 60, Strada Buzeşti numărul 89, Strada Berzei numărul 89 şi Strada Berzei numărul 32: iată câteva dintre adresele caselor care au fost sau vor fi demolate în Bucureşti.

Un ajutor din partea UE ar fi binevenit pentru cele cinci ONG-uri care încearcă acum să salveze de la distrugere şi demolare mai multe clădiri bucureştene.

UE nu le poate ajuta ca atare, întrucât urbanismul este o competenţă strict naţională şi chiar strict regională, dar mici gesturi se pot face.

Organizaţia franceză "Paris Historique", care în anii '60 reuşea să salveze cartierul Le Marais va adresa Parlamentului European o petiţie. Organizaţia cere ca Parlamentul să aibă drept de veto privind demolarea unor clădiri făcând parte din patrimoniu.

Problema de faţă cu care se confruntă Bucureştiul este întâlnită de fapt în multe alte oraşe europene.

Paris Historique, la a cărei cauză se vor ralia şi organizaţiile româneşti cere ca legile naţionale ale patrimoniului să devină o lege europeană, suprastatală.

Aceasta ar prelua puterea autorităţilor locale în materie de gestiune a ceea ce se poate numi "memoria colectivă".

Apoi, "Primăria Capitalei este coruptă", spun aceste organizaţii. Conflicte de interese apar aici, iar demolările continuă, în ciuda unor hotărâri judecătoreşti privind suspendarea lor.

Şerban Sturzda, directorul fundaţiei Pro Patrimonio explica în 30 martie la dezbaterea organizată de euro-deputatul Monica Macovei la Parlamentul European: "Membri ai Comisiei Urbanistice a Primăriei îşi atribuie contracte de milioane de euro din banii Primăriei, fără ca vreun regulament să considere asta conflict de interese. Decizii numite "de interes public" se iau cu uşile închise. Instituţia consultării publice este pur formală, după cum formale sunt şi studiile de fundamentare ale proiectelor urbanismului".

Organizaţiile se vor adresa Comisiei Europene, care întocmeşte anual rapoartele despre corupţie şi reforma Justiţiei în România. Acest caz ar putea fi integrat capitolului "corupţia la nivel local", existent în evaluarea Comisiei.

În cauză se află aici axa Buzeşti-Berzei, aflată în construcţie, care are nevoie de spaţiu făcut prin demolarea mai multor clădiri de pe strada Berzei.

Acesta nu este unicul proiect care îngrijorează Fundaţia Pro Patrimonio, Platforma Bucureşti, Asociaţia Pro_Do_Mo şi altele. În ultimii ani, case reprezentând stilul Art déco sau arhitectura franco-română din secolul XIX au dispărut sub buldozerele Primăriei.

Doina Vella, vicepreşedinta asociaţiei Pro_Do_Mo explică în cadrul  dezbaterii de la Parlamentul European: "Din păcate, demolarea este în Bucureşti prima opţiune. În majoritatea oraşelor civilizate, este ultima opţiune sau nu este nici un fel de opţiune.Ce se întâmplă: vine un "investitor" şi pune ochii pe un teren. Întâmplător, acela este ocupat de o casă aflată într-o stare oarecare de degradare sau poate chiar în perfectă stare. Casa aceea trebuie ajutată să cadă, deci este supusă unui proces de degradare forţată, prin scoaterea uşilor şi ferestrelor, mai ales în prag de iarnă, prin stricarea acoperişului. Apoi, sunt încurajate persoanele fără adăpost să se instaleze acolo şi prin proasta utilizare a clădirii respective, sigur ea se va degrada".

Unele clădiri, precum cea aflată la colţul Bulevardului Ştirbei cu Strada Cobălcescu au fost demolate, cu toate că făceau parte dintr-un ansamblu clasat monument istoric.

Altele, precum cele de pe Strada Berzei au fost mai întâi declasate şi unele au şi fost demolate. Singura salvată în această zonă este pentru moment Hala Matache.

Într-un Bucureşti care se doreşte însă modern şi unde zonele despre care vorbim sunt lăsate în paragină, o curăţenie se impune, crede deputatul  european, Theodor Stolojan: "Bucureştiul s-a dezvoltat dintr-un târg. Şi dacă vom reuşi în această transformare care este implacabilă, întrebarea este cum vom reuşi ca în aceste transformări, care sunt mai puternice decât ce vreau eu sau ce vrea fiecare dintre noi, cum vom reuşi să păstrăm ceea ce într-adevăr este valoros".

Afirmaţiile sale i-au şocat pe apărătorii clădirilor care încearcă să păstreze nostalgia unui Bucureşti interbelic, considerat atunci Micul Paris.

Între timp, concret, UE, ale cărei clădiri impersonale stau astăzi la Bruxelles pe locul unui fost cartier burghez Art déco demolat în anii '50 nu este decât contemplativă în faţa acestei cauze.

Bruxelles, Mihaela Gherghişan