Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mona Lisa, un model bărbat?

joconde-0.jpg

Mona Lisa

Misterul Giocondei este departe de a fi elucidat. Cercetătorii italieni specializaţi în descifrarea misterelor din lumea artelor au anunţat că modelul care a pozat pentru celebrul tablou al lui Leonardo Da Vinci nu a fost o femeie, ci un tânăr bărbat. Celebrul muzeu Luvru, posesorul tabloului, respinge însă ferm această nouă teorie.

Preşedintele Comitetului Naţional pentru Valorificarea Bunurilor Istorice din Italia a anunţat că modelul care a pozat pentru celebrul portret "Mona Lisa" este un tânăr asistent al maestrului renascentist, cunoscut sub numele de "Salai".


Pe numele său adevărat Gian Giacomo Caprotti, Salai a intrat în slujba maestrului italian pe când avea 16 ani şi a rămas alături de acesta timp de 25 de ani, fiind muza şi modelul mai multor tablouri realizate de Leonardo da Vinci. Potrivit declaraţiilor lui Silvano Vincenti, cei doi bărbaţi întreţineau o relaţie "ambiguă" şi au fost probabil amanţi.


Specialistul italian a prezentat în faţa presei asemănările frapante dintre trăsăturile protagoniştilor din tablourile "Ioan Botezătorul" şi "Îngerul" şi forma nasului şi a buzelor din "Mona Lisa". În opinia cercetătorului italian, marele artist renascentist a lăsat în urma lui câteva indicii, pictând în ochii Giocondei litera "L" - pentru Leonardo - şi litera "S" - pentru Salai.


Cercetătorul italian, autorul unei cărţi pe această temă, a declarat că echipa de specialişti pe care a coordonat-o a realizat studiul analizând reproducerile numerice de înaltă definiţie ale tablourilor.


Însă teoria italienilor este puternic contestată de experţii Muzeului Luvru din Paris. Posesorii tabloului susţin că obiectul de artă a fost supus tuturor analizelor de laborator posibile şi imposibile între anii 2004 şi 2009. “Nicio inscripţie (literă sau cifră) nu a fost detectată cu ocazia acestor teste".

"Îmbătrânirea acestei picturi pe lemn a cauzat apariţia unui număr mari de crăpături în materialul pe care a fost realizat, care se află acum la originea unor interpretări numeroase", susţin reprezentanţii Muzeului Luvru.


De altfel, muzeul parizian a precizat cu această ocazie că nici măcar  nu a fost informat despre descoperirea cercetătorilor italieni. Silvano Vincenti, conducătorul grupului de cercetători, consideră însă că reacţia oficialilor de la Luvru vine pe fondul sentimentului de "jenă". "Înţeleg neîncrederea şi surprinderea lor, căci, în definitiv, este vorba de cea mai celebră pictură din lume. Se simt total copleşiţi", a declarat expertul italian.

Îndemnându-i pe experţii muzeului Luvru să fie "serioşi şi să recunoască" faptul că s-au înşelat, Silvano Vincenti s-a oferit să colaboreze cu muzeul francez, declarând că este dispus să trimită la Paris o echipă "care să extragă mici fragmente din pictură" din zona ochilor Giocondei unde s-ar afla acele litere şi cifre, cu scopul de a stabili "dacă ele au fost realizate în aceeaşi perioadă în care a fost pictat tabloul sau dacă ele au apărut ulterior".


Să mai spunem că echipa de cercetători italieni a devenit cunoscută în vara anului trecut după ce a reuşit să identifice rămăşiţele pământeşti ale pictorului Caravaggio.