Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


“PIF în România, un erou al epocii de aur”, expoziţia ce readuce în prezent personajele copilăriei

Românii se vor putea reîntâlni cu câteva din personajele favorite ale copilăriei. Miercuri începe la Sala Dalles expoziţia “PIF în România, un erou al epocii de aur”. Organizatorii–Ambasada Franţei şi Institutul francez-vor să recreeze astfel legăturile ce s-au ţesut în urmă cu decenii între tinerii români şi celebra revistă de benzi desenate.

Mai toţi românii de peste 30 de ani au avut de-a face cândva, în timpul copilăriei, cu celebrii eroi Pif şi Hercule, Placide şi Muzo ori Rahan. Revista PIF şi celebrele sale surprize deveniseră un cult în România comunistă a anilor 60-70. Că era plină de umor şi culoare, dar şi mai mult pentru că le lăsa românilor dreptul să viseze la Occident. Mai puţin ştiu că revista ajungea tocmai datorită înţelegerii dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Francez. PIF era publicată de ziarul L'Humanite, oficiosul Partidului Comunist din Franţa. De multe ori, revista era citită la a patra ori a cincea mână. Se făceau schimburi, iar mulţi români aşa au început să înveţe franceza.

Expoziţia din România nu numai că readuce la viaţă personajele de benzi desenate, dar explorează şi impactul pe care revista-simbol l-a avut asupra unor artişti români. Lucrarea lui Dan Perjovschi de pildă se referă la surprizele date în mod normal cu revista, dar care erau furate de poştaşi.

Ideea unei expoziţii PIF în România a apărut acum cinci ani, când, în vizită în ţara noastră, pentru a prezenta un album, unul dintre desenatorii revistei a fost primit cu entuziasm şi întrebat câte în lună şi în stele.

Iată ce spune unul dintre organizatori, directorul Institutului Francez, Stanislas Pierret: “O întreagă generaţie a fost educată datorită PIF. Revista a reprezentat un univers, un strop de libertate, aici în zona asta sechestrată de Ceauşescu. A fost şi un vector important pentru francofonie. Cred că revista PIF a avut o rezonanţă aparte aici, în România, chiar dacă a fost difuzată în întregul bloc estic. Foarte multe poveşti umane se leagă de PIF. Eu m-am dus de două-trei ori în Rusia, eram foarte tânăr, aveam vreo 10-11 ani şi îmi luam în bagaje reviste PIF. Era o monedă de schimb, cu ele îmi luam snaciki, insigne sovietice”.

Stanilas Pierret nu este singurul care poate spune asemenea poveşti umane legate de PIF. Artistul şi regizorul Ştefan Constantinescu, unul dintre cei doi curatori ai expoziţiei, povesteşte cum se juca cu gadgeturile PIF la vecinul său, Dan, de la etajul cinci şi cum trata maşinuţele de fier ca pe nişte bibelouri. Apoi, pe la 15 ani, i-a dat prietenului de joacă un radio rusesc, contra unui snop de reviste PIF. A fost certat de părinţi, pentru că a fost păcălit de un copil mai mic.

Jacques Kamb, desenator cândva pentru revistă, îşi aminteşte cum s-a pomenit la uşă cu un doctor din România. Doctorul venise să-l cunoască pe cel datorită căruia îşi dorise să înveţe limba franceză. Desenatorii de la PIF încă sunt şocaţi să afle cât erau de idolatrizaţi în urmă cu decenii. Şi ce-i drept, câteodată, tirajul PIF atingea şi un milion de exemplare.

Cu toate acestea, cei care o făceau nu strecurau niciodată politică în paginile revistei. Erau doar oameni talentaţi, cu poveşti de spus, explică Jean Pierre Dirrick, inventatorul detectivului TIM, care rezolva câte o enigmă pe săptămână.

La expoziţie, ce va rămâne deschisă la Sala Dalles până pe 22 iulie, cei care vor dori să retrăiască momentele copilăriei ori cei care vor dori să le arate copiilor lor cu ce s-au delectat când erau mici, se vor reîntâlni nu doar cu personajele, ci şi cu creatorii lor. Iar lucrările artiştilor români au fost alese pentru a ilustra fundalul pe care se desfăşura cultul PIF: opere care se referă la precaritatea copilăriei în vremea comunismului, la vidul în relaţia dintre est şi vest ori opere care comentează relaţia cu trecutul şi istoria.

PIF, erou al epocii de aur” nu este doar o iniţiativă nostalgică, expoziţia redă şi impactul pe care l-a avut revista asupra artiştilor şi a românilor, în general. Vor fi prezentate mărturii scrise şi interviuri filmate cu împătimiţi celebri ai revistei. În jurul expoziţiei vor avea loc întâlniri cu publicul, dezbateri, proiecţii animate, dar şi un târg de benzi desenate, cu tot cu surprizele lor.