Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Trei expoziţii noi, târg şi ateliere pentru copii la MTR

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă miercuri, 19 decembrie 2012, ora 18.00, la vernisajul celei de-a şasea expoziţii a Muzeului Copilăriei, De-a Facerea Lumii. Jocuri şi jucării, care va avea loc la Sala Irina Nicolau.

Viitorul Muzeu Virtual al Copilăriei ţine pasul cu calendarul sărbătorilor. În decembrie, profită de Sfântul Moş Nicolae şi adună jucării, amintiri despre jocurile de demult ale copilăriei, dar şi o bogată selecţie de miniaturi ceramice din colecţiile Muzeului Ţăranului, unele vechi de peste un secol, altele demne de o aleasă expoziţie de artă. Apoi, în preajma întâlnirii cu Moş Crăciun, le oferă spre admirare, vizitatorilor prieteni.

Aşadar, să ne amintim, să ne jucăm şi să ne bucurăm împreună!

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 30 ianuarie 2013, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Intrarea este liberă.

 

Războiul împotriva ţărănimii

Anii colectivizării (1949 – 1962)

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă vineri, 21 decembrie 2012, la ora 17.00, la Sala Oaspeţi, la vernisajul expoziţiei Războiul împotriva ţărănimii. Anii colectivizării (1949-1962).

La vernisaj vor vorbi:

Dr. Virgil Ştefan Nitulescu, director general MNTR

Dr. Radu Ciuceanu, director Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului

Prof. Dr. Nicolae Şerban Tanasoca, director Institutul de Studii Sud-Est Europene

Octav Bjoza, preşedinte A.F.D.P.R.

Lucia Hossu Longin, realizator TVR

Dr. Mihai Gheorghiu, director general adjunct MNTR

Muzeul Naţional al Ţăranului Român îşi împlineşte astăzi o datorie istorică, aceea de a crea o expoziţie pe tema colectivizării, care este experienta-limita a ţărănimii române în secolul XX.

Expoziţia relevă sensul adânc şi atroce al experimentului social comunist, caracterul său nihilist, forţa sa tectonică, pentru întreaga categorie a ţăranilor. Totodată, reprezentăm în cadrul expunerii rezistenta şi supravieţuirea ţărănimii în aceste condiţii istorice extreme, pentru a putea avea tabloul general al unei societăţi aflate într-un proces de transformare fără precedent.

Colectivizarea este un proces extrem de complex, care vizează simultan câmpuri diverse: politicul, socialul, economicul etc. În mod concret, colectivizarea este o operaţiune care ţine de represiune şi de furtul proprietăţii particulare pentru formarea proprietăţii de stat şi cooperatiste. Ţelul final este formarea unei clase de muncitori agricoli „eliberaţi” de orice conştiinţă istorică, capabili să producă hrană pentru întreaga societate comunistă. Ţărănimea este, pentru comunism, clasă cea mai înapoiată, cea mai refractară schimbării revoluţionare, clasă care poarta cu sine cele mai multe reziduuri istorice, economice, culturale, religioase şi etnice. Modernitatea comunistă priveşte ţăranul însuşi ca pe un reziduu istoric care trebuie eliminat, anihilat în substanţa să. Ţăranul poartă, din punctul de vedere al comunismului, toate bolile metafizice şi istorice posibile, este religios, este legat de pământ, este conservator. Astfel, colectivizarea este totodată un proces de curăţare şi de reeducare, de reconstrucţie a ţesutului social prin intervenţia represivă a politicului.

Curatori: Mihai Gheorghiu, Irina Hasnas Hubbard, Maria Mateoniu, Vlad Columbeanu

Consultant ştiinţific: Cosmin Budeanca

Expoziţia va putea fi vizitată, până pe 5 mai 2013, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00.

Cu ocazia deschiderii acestei expoziţii vom lansa şi numărul 17 din 2012 al revistei Martor care are ca tema Viaţa cotidiană în comunism. Istorie, memorie, uitare (Everyday life during communism. History, memory, oblivion/ La vie quotidienne pendant le communisme. Histoire, memoire, oubli), coordonat de Mihai Gheorghiu şi Maria Mateoniu. Direcţia revistei Martor: dr. Ioana Popescu, director; Simina Badica, redactor şef.

Cotidianul comunist este în cel mai înalt grad paradoxal şi miraculos. Cotidianul comunist este permanent o tensiune insolubilă care îşi găseşte mereu soluţia, o imposibilitate patenta de supravieţuire care ajunge mereu, inevitabil la supravieţuire, la continuitate, la gestul vital al rezistenţei ca fiinţă umană în faţa oricărui mecanism al disoluţiei, al terorii sau al disciplinei carcerale al unei societăţi care mizează pe transformarea fiinţei umane în mecanism biologic, în soldat al cauzei victoriei apocaliptice a economiei şi justiţiei comunist-proletare. Cotidianul comunist este spaţiul-timp al unei eterne contrafaceri a oricărei existente autentice, al oricărei autenticităţi morale, etice. Dar, deloc paradoxal, cotidianul comunist este eroarea care devine adevăr, falsul care se autentifică, compromisul care izbândeşte. Gestul cotidian, supravieţuirea cotidiană, minciuna cotidiană, eroismul cotidian, toate se amestecă în realitatea indescriptibilă a unei societăţi damnate. Existenţa fiecăruia, zi de zi, împinge la supravieţuire, la luptă pentru identitate, pentru libertate, pentru anularea fricii şi a terorii sociale şi politice, împinge zi de zi la umanitate, la normalitate, la decenţă. Printre ruinele sistemului, printre coloane sale de glorie, printre lagărele sale de muncă omul, oamenii îşi croiesc drumul, un drum al lor, al rezistenţei, al minciunii, al disimulării sau al eroismului.

Parteneri: Arhivele Naţionale ale României, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Centrul Naţional al Cinematografiei, Arhiva Naţională de Film, Muzeul Naţional de Istorie a României, Penitenciarul Bucuresti-Jilava, Fundaţia Culturală „Negru Vodă” Făgăraş, Institutul Român de Istorie Recentă, Fundaþia Academia Civică, Agerpres.

 

Vernisaj: Arta trecerii

 

Expoziţia Arta trecerii se încadrează în categoria experimentelor vizuale, încercând să recompună fragmentar o parte din instrumentarul temei atât de exhaustive a riturilor de trecere – situaţii limită, de interval, individuale sau colective, din lumea ţărănească şi cea urbană, reprezentări care transgresează, printr-o selecţie subiectivă, timpi şi fragmente de lumi revizitate.

Dincolo de trecerile fundamentale explorate deja de etnologia clasică (naşterea, nunta, botezul) operăm selectiv intersectând teritorii, de la istorie orală, la text literar, imagine iconografică, fotografii martor, obiecte autobiografice, obiecte ritualice şi nu în ultimul rând materii organice, vehicule ale trecerii. "Deplasarea, schimbarea, dispariția sunt sensurile centrale ale trecerii. Riturile proclamă o schimbare dramatică, publică. Trecătorul este expus privirilor impudice ale mulțimii, nu-și aparține, e pacientul fără voce personală al producătorilor trecerii. Riturile sunt democratice prin excelență, dacă lăsăm deoparte fapte excepționale cum ar fi înmormântarea faraonilor. Aceleași discursuri, aceleași lucruri și gesturi îi așteaptă pe toți în trecerile exterioare. Există însă și treceri interioare cu un sfârșit orbitor. Conversiunea religioasă luminează pe dinăuntru.

Descoperirea științifică poate fi și ea trăită ca iluminare. În sfârșit există trecerile discrete, imperceptibile, declinul lent al cărnii pe care nu-l celebrează nici un rit. Trecerea are un adversar suprem: memoria dureroasă, pe românește dor. Se spune că mortul întâmpină în călătorie drumul somnului, al uitării și drumul dorului, al neuitării, al întoarcerii acasă. Suntem prizonierii depărtării care crește, ai tăieturilor și ai disparițiilor. Prin dor ne întoarcem la cele trecute, la cele pierdute." (Șerban Anghelescu)

ARTA TRECERII / MUZEUL NAȚIONAL AL ȚĂRANULUI ROMÂN / SALA FOAIER

20 decembrie 2012 – 3 februarie 2013, Marți – Duminică orele 10.00 - 18.00

Coordonator proiect: Șerban Anghelescu Curatori: Lila Passima, Cosmin Manolache

Vernisajul și lansarea publicației Arta trecerii: Joi, 20 decembrie 2012, orele 17.30, Sala Foaier