Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


VIDEO Biblioteca Naţională a României şi-a inaugurat noul sediu

dscn1231.jpg

Noul sediu al Bibliotecii este impresionant. Foto: Liliana Simionesc

După 22 de ani, noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României a fost inaugurat joi. Clădirea este impresionantă şi reprezintă o investiţie de peste 104 milioane de euro, fără TVA. Lucrările la Biblioteca Naţională a României au început în 1986, însă au fost sistate după evenimentele din 1989. Sediul din Bulevardul Unirii al Bibliotecii Naţionale a avut o istorie nefericită după Revoluţie: lungi perioade de timp nu s-au mai făcut lucrări, iar imobilul s-a degradat.

Noul sediu al Bibliotecii este impresionant: are 14 săli mari de lectură, şase săli de conferinţă, o aulă de 400 de locuri şi 30.000 de metri pătraţi de spaţii de depozite de carte. Clădirea va găzdui de asemenea şi Ministerul Culturii, spune Kelemen Hunor: „Serviciile Bibliotecii Naţionale vor fi deschise treptat din ianuarie, februarie. Ministerul Culturii se va muta în Aulă de anul viitor, vom avea şi un sediu aşa cum trebuie să fie pentru minister”, spune ministrul Culturii.

A treia clădire din România ca mărime, Biblioteca Naţională are şapte niveluri. Aspectul de nou, lifturile din sticlă, podelele din marmură şi balustradele din sticlă, fac din Biblioteca Naţională mai mult un centru cultural. Are mai multe spaţii funcţionale cu săli de expoziţii, librării şi cafenele, toate acestea pe o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi.

 

Biblioteca Naţională a României îşi va deschide oficial porţile publicului anul viitor, de Ziua Naţională a Bibliotecarului”, spune directoarea bibliotecii Elena Tîrziman: „Spaţiile de lectură vor fi deschise publicului în aprilie. Atunci vom deschide sălile de lectură, cele profesionale, sălile Cabinetului biologic şi cele ale Cabinetul de referinţă”, spune Elena Tîrziman.

Prezenţi la inaugurarea Bibliotecii au fost şi foşti miniştri ai culturii. Ion Caramitru povesteşte cum în 1998, când a fost ministru, a participat şi el la proiectul acestei clădiri: „În perioada mea de ministeriat m-am ocupat şi eu de ea. Toţi miniştrii care s-au perindat au avut obligaţia să termine biblioteca, nu s-a putut pentru că investiţiile erau mult prea mari. Ce am reuşit în 1998 a fost să obţin un împrumut de la Banca Mondială şi să revedem proiectul de bază, şi am putut să îl reconfigurăm. E o minune că s-a făcut, au trecut 22 de ani aproape, spune directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, Ion Caramitru.

Un alt ministru care a continuat munca din cei 22 de ani la Biblioteca Naţională, Theodor Paleologu, spune că va fi primul bucureştean care va avea un abonament la noua bibliotecă naţională: Sunt foarte mândru că am contribuit la demararea acestui proiect prin semnarea contractului, demararea lucrărilor în 2009, şi iată că s-au finalizat în termen. Voi avea abonamentul cu numărul 1 la bibliotecă”, spune deputatul Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii.

Pasul următor este transferarea tuturor cărţilor şi documentelor din vechea bibliotecă. Este vorba de 12 milioane de documente bibliografice. Cel mai vechi document pe care îl are instituţia este manuscrisul „Codex aureux”. Aici mai regăsim documente începând din secolul al XIV-lea, colecţiile speciale de cărţi vechi sau actul de naştere al României prin care sultanul recunoaşte Unirea Principatelor Române. Clădirea vechii Biblioteci Naţionale, din strada Ion Ghica, va fi preluată de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti.

Liliana Simionescu a fost prezentă la inaugurare: