Daunele morale din perspectiva Legii 221/2009

De asemenea, trebuie avut în vedere că prin art. 5 se acordau daune morale celor care au suferit condamnări sau faţă de care s-au luat măsurile administrative cu caracter politic.  Ceea ce interesează mai mult e că au fost introduse pe rolul Curţii Constituţionale mai multe excepţii de neconstituţionalitate atât de către Ministerul de Finanţe, cât şi de către Avocatul Poporului, iar Curtea a admis aceste excepţii considerând că daunele sunt neconstituţionale.

Dacă avem în vedere atât scopul şi obiectul legii, cât şi definiţia daunelor morale, vom ajunge la concluzia că acestea se cuvin foştilor deţinuţi politic, dar şi celor care au suferit măsuri ce au avut ca obiect  dislocarea şi stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unităţi şi colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, acestea daune găsindu-şi atât un fundament constituţional, cât şi unul moral.

În ceea ce priveşte noţiunea de daune morale acesasta a fost definită ca fiind “orice atingere adusă prerogativelor care constituie atributul personalităţii umane” (Rene Savatier “La theorie des obligations. Vision juridique et economique” Dalloz, Paris, 1969, p.344) sau “prejudiciul care rezultă dintr-o atingere adusă intereselor personale şi care se manifesta prin suferinţa fizică sau morală pe care le resimte victima” (Pierre Tercier "Contribution a l'etude du tort moral et de să reparation en droit suisse", Editions Universitaires, Fribourg, Suisse, 1971, p 14).

Prejudiciile morale sunt cele care rezultă din vătămarea unui interes personal nepatrimonial, nefiind susceptibile de evaluare bănească. Astfel de prejudicii sunt: moartea, atingerile aduse integrităţii fizice, sănătăţii sau altor atribute ale personalităţii, cum ar fi, de pildă, onoarea şi reputaţia. Asemenea prejudicii nu exclud în mod necesar cauzarea lor prin contact corporal. Spre exemplu, durerea suferită de pe urma unei raniri sau loviri este un prejudiciu moral.

Însă, dacă analizăm noţiunile vom observa că nu s-a ţinut cont de ele, deşi suferinţele prin care au trecut părţile sunt peste aşteptările noastre, fiind vorba de oameni care nu primeau mâncare sau apă, ori care erau supuşi unor suferinţe extraordinare. Dacă avem în vedere un singur exemplu vom vedea că cel puţin două generaţii au suferit de pe urma acestor măsuri ilegale.

De ce să nu le recunoşti un drept la daune morale, dacă acesteau au un suport legal? De ce există o discriminare între cei care sunt sunt condamnaţi în mod legal şi sunt despăgubiţi în baza art. 504-505 C.proc.pen. şi foştii condamnaţi politic.

Nu există nicio diferenţă între aceste două categorii. Se ştie foarte bine că măsurile luate împotriva deţinuţilor politic erau ilegale. Astfel că nu se impune că cererile pentru acoperirea daunelor morale să fie respinse că inadmisibile.

Curtea Constituţională îşi motivează hotărârea prin faptul că “aceste despăgubiri sunt menite a produce satisfacţia morală a recunoaşterii  faptelor nelegale, a încălcărilor drepturilor omului, comise în perioada comunistă, iar  nu a compensa în bani suferinţa persoanelor persecutate. “ Însă trebuie să avem în vedere că persoanele în cauză nu sunt cu nimic mai diferite decât cele pe care le are în vedere art. 504-505 C.proc.pen.

Temeiul ilegal al condamnării există, persoană în cauză nu numai că a fost închisă fără un motiv întemeiat în drept şi în fapt, dar a fost supusă şi unor suferinţe greu de suportat.

Valoarea despăgubirilor morale totale, solicitate prin Cererea de chemare în judecată este bine să fie fundamentată prin cumularea despăgubirilor morale, stabilite separat pe fiecare din următoarele criterii :

a) PRETIUM DOLORIS (daune morale, constând în dureri fizice sau psihice, suferite de cel în cauză )

b) PRETIUM PULCHRITUDINIS (daune morale pentru prejudiciul estetic, vătămări şi leziuni ce aduc atingere armoniei fizice sau înfăţişării persoanei în cauză)

c) PRETIUM AFFECTIONIS (daune morale pentru prejudicii prin ricoşeu, suferinţe psihice determinate de cauzarea morţii unei persoane iubite, sau a unei rude apropiate, sau de îmbolnăvirea gravă a acesteia)

d) PREJUDICIUL DE AGREMENT, PREJUDICIUL HEDONIST SAU LOSS OF AMENITY (daune morale pentru restrângerea posibilităţilor victimei de a se bucura de viaţă, de a avea parte din plin de satisfacţiile materiale şi spirituale pe care această i le poate oferi; imposibilitatea de a desfăşura o viaţă socială normală şi de a se manifesta liber, fără constrângeri create de condamnarea ilegală la care a fost supus)

e) Daune morale pentru valorile morale lezate, afectarea situaţiei familiale, profesionale şi sociale, afectarea pregătirii profesionale, afectarea posibilităţii de a contribui, material şi spiritual, la creşterea şi educarea copiilor.

f) Daune morale pentru prejudicii care aduc atingere onoarei, demnităţii, prestigiului sau cinstei unei persoane (suportarea de expresii insultătoare, calomnii, defăimări ori denigrări, făcute prin adresarea directă în public, în scris, prin publicitate, în presă, ori prin mass-media în general).

Av. Coltuc Marius Vicentiu

[email protected]

www.coltuc.ro