Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Malpraxisul medical în cazul copiilor

Ce este important de reţinut este ca o eroare profesională este considerată malpraxis, dacă există prejudicii asupra pacientului. În cazul unui malpraxis se poate atrage răspunderea atât a personalului medical, cât şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice, după caz.

Personalul medical poate fi tras la răspundere dacă prejudiciile suferite de către pacient sunt produse şi din eroare (nu numai prin intenţie). Eroarea include şi neglijenţa, imprudenta sau cunoştinţe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii.

De asemenea, personalul medical poate fi tras la răspundere şi pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementărilor cu privire la confidenţialitatea, consimţământul informat şi obligativitatea acordării asistenţei medicale către pacient.

Totodată, personalul medical răspunde şi pentru prejudiciile produse în exercitarea profesiei atunci când îşi depăşeşte limitele competenţei (cu excepţia cazurilor de urgenţă în care nu este disponibil personal medical ce are competenţa necesară).

Faţă de cele menţionate anterior, există şi situaţii când personalul medical nu este răspunzător pentru daunele şi prejudiciile produse în exercitarea profesiunii, situaţii cum ar fi condiţiile de lucru, dotări insuficiente cu echipament de diagnostic şi tratament sau vicii ascunse ale echipamentelor şi dispozitivelor medicale.

Cele mai multe acte de malpraxis sunt comise din culpă. Trebuie făcută distincţia între culpa comisiva (imprudenţă, nepricepere sau stângăcie), culpa omisivă (neexecutarea unei acţiuni necesare), culpa "în eligendo"(alegere greşită a unor proceduri medicale sau delegarea unei persoane necompetente)  şi culpa "în vigiliando" (neinformare, nesolicitarea unui ajutor).

Din punctul de vedere al Legii nr 95/2006, personalul medical nu răspunde doar pentru erori, neglijenţă, imprudenţă, cunoştinţe medicale insuficiente etc ci şi pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementărilor legale privind confidenţialitatea, consimţământul informal şi obligativitatea acordării asistenţei medicale. Şi când personalul medical îşi depăşeşte limitele competenţei medicale se atrage răspunderea civilă.

Există câteva cazuri reglementate de aliniatul 2 al articolului 643 din Legea 95/2006 în care se înlătură răspunderea civilă pentru malpraxis.

Personalul medical este exonerat de orice vină dacă malpraxisul se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament, infecţiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicaţiilor în general acceptate ale metodelor de investigaţie sau a viciilor ascunse ale materialelor sanitare. În acest ultim caz, răspund şi furnizorii de servicii mediale, unităţile sanitare.

Pentru evitarea unui risc, trebuie obţinută aprobarea pacientului care a fost informat în prealabil cu privire la riscul pe care îl implică un anumit act medical. Capitolul "Acordul pacientului informat" din art 643 Legea 95/2006 statutează obligativitatea obţinerii acordului scris al pacientului care urmează să fie supus unor intervenţii medicale cu potenţial de risc după ce a fost informat cu privire la diagnostic, natură, scopul, riscurile, consecinţele şi la alternativele valabile tratamentului. Tot în acest sens, se încheie o asigurare de malpraxis pentru cazurile de răspundere civilă profesională pentru prejudiciile cauzate prin actul medical.

Sancţiunile pentru malpraxis sunt diferite de la caz la caz. Se poate primi doar o mustrare sau se poate retrage dreptul de liberă practică. În cazuri grave, când se ajunge moartea pacientului, personalul medical poate fi acuzat de omor din culpă şi să fie condamnat la închisoare cu sau fără suspendare şi la plata unor daune morale pentru rudele decedatului.

 

Av. COLTUC MARIUS

Fondator Casa de Avocatură Coltuc

www.coltuc.ro

Tel. 0745150894

 

Partener

www.licitatiijuridice.ro