Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Noul Cod Civil şi violenţa în familie

violenta3.jpg

Noul Cod Civil şi violenţa în familie

În primul rând, noul act normativ enumeră şi defineşte formele prin care se poate manifesta violenţa în familie: violenţa verbală, psihologică, fizică, sexuală, enonomică, socială sau spirituală.

Victima violenţei în familie are dreptul:

- la respectarea personalităţii, demnităţii şi a vieţii sale private;

- la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale;

- la protecţie specială, adecvată situaţiei şi nevoilor sale;

- la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare socială, precum şi la asistenta medicală gratuită;

- la consiliere şi asistenta juridică gratuită, în condiţiile legii.

Unităţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie sunt:

- centre de primire în regim de urgenţă;

- centre de recuperare pentru victimele violenţei în familie;

- centre de asistenta destinate agresorilor;

- centre pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;

- centre pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei.

Aceste unităţi oferă gratuit servicii sociale destinate victimelor violenţei în familie. Unităţile pot fi publice, private sau în parteneriat public-privat.

Centrele de primire în regim de urgenţă (adăposturi) asigură protecţie, găzduire, îngrijire şi consiliere victimelor violenţei în familie, locaţia acestora fiind secretă publicului larg.

Una dintre cele mai importante noutăţi aduse de lege o reprezintă introducerea prevederilor referitoare la ordinul de protecţie.

Astfel, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

-         evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

-         reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

-         limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajata încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

-         obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victima, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţă, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

-         interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic;

-         interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţa sau în orice alt mod, cu victima;

-         obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

-         încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Pe lângă măsurile de mai sus, instanţă poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc sau urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.

De asemenea, instanţă poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.

Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 6 luni de la data emiterii ordinului.

Pentru a obţine un astfel de ordin de protecţie, victima trebuie să completeze o cerere care va fi scutită de taxa judiciară de timbru şi care va fi judecată de urgenţă.

Potrivit actului normativ, constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei:

-         refuzul primirii în adăpost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivată a asistentului social, îngrijire medicală gratuită celui aflat în suferinţa vizibilă, pentru înlăturarea consecinţelor violentelor;

-         schimbarea destinaţiei adăpostului.

De asemenea, se sancţionează cu amendă între 500 lei şi 1.000 lei:

-         refuzul părăsirii adăpostului, indiferent de motiv, în momentul în care condiţiile care au determinat internarea au dispărut;

-         încercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a pătrunde în incinta adăpostului în care se află sau crede că se afla victima.

 

Av. Coltuc Marius

Fondator Casa de Avocatură Coltuc

www.coltuc.ro