Acord găsit la Bruxelles pentru Cipru

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Banca Populară a Ciprului (numita Laiki) va fi închisă şi activele sale vor fi împărţite. Ca întotdeauna în acest caz, vorbim despre o triere a activelor sănătoase ale băncii de cele toxice, care vor fi regrupate într-un singur loc, într-o aşa-numită bancă deficitară (a bad bank).

Depunerile de sub o sută de mii de euro (considerate sănătoase) vor fi transferate către Banca Centrală a Ciprului, care nu va fi restructurată.

Chiar şi în lipsa restructurării, însă, vor exista aici pierderi pentru depunătorii mari şi neasiguraţi. Este vorba în principal despre depunătorii ruşi al căror paradis fiscal a fost Cipru până de curând. Depunerile lor (cele de peste o sută de mii de euro) vor fi îngheţate şi vor servi refinanţării sectorului bancar cipriot.

Iată elementele principale ale acordului găsit în noaptea de duminică spre luni la Bruxelles, un acord smuls preşedintelui cipriot, Nicos Anastasiades, după mai bine de şase ore de negocieri. Este vorba aici despre restructurarea sistemului bancar, care va merge împreună cu o consolidare fiscală.

Efectele acordului privind Cipru

Cele două elemente dau acces Ciprului la finanţarea internaţională de zece miliarde de euro, prevăzută să fie adoptată definitiv la sfârşitul lunii aprilie. Condiţia era ca statul cipriot să poată strânge o finanţare internă de 5,8 miliarde de euro, pentru a primi prima tranşă din împrumut în mai.

Banca Centrală Europeană, care în lipsa unui acord avea să întrerupă luni alimentarea băncilor cipriote cu lichidităţi, nu va mai lua această măsură.

Preşedintele Anastasiades, venit de urgenţă la Bruxelles duminică a jucat cartea sentimentală, pentru a evita un scenariu mai dur, explicându-le miniştrilor de Finanţe ai zonei euro că ceea ce-i cereau ei îl împingea să-şi dea demisia.

Se speră acum ca acest acord să fie cel bun. Un alt acord găsit de europeni cu Cipru pe 16 martie, care prevedea taxarea micilor şi marilor depunători deopotrivă s-a dovedit incorect şi el a fost respins de Parlamentul cipriot.

Această "greşeală" a eurogrupului sau "gest politic care ascunde ceva", cum l-au numit unii parlamentari europeni, a aruncat un dubiu asupra capacităţii de leadership a noului preşedintele al eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. El a afirmat acum că acest acord este mai bun decât primul, întrucât el se concentrează pe cele două bănci problematice ale ţării şi va ajuta mai mult Ciprul în convalescenţa sa financiară.