Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Budapesta cere ajutorul FMI

gyorgy-matolcsy-ministrul-maghiar-finante-foto-reuters.jpg

György Matolcsy, ministrul maghiar de finanţe. Foto: Reuters

Un anunţ surprinzător al premierului ungar Viktor Orban a fost făcut vineri: Ungaria are nevoie de FMI. În doar două minute, ministrul ungar al Economiei a prezentat cererea Budapestei pentru un nou acord financiar. Solicitarea a fost făcută oficial către misiunea FMI aflată la Budapesta pentru o evaluare anuală. Guvernul îşi anunţase încă de joi seara intenţia în presă, fără a informa anterior Fondul.

Aşadar, Ungaria a început noi negocieri cu FMI pentru un nou acord de împrumut, probabil la începutul anului viitor, speră oficialii maghiari. Este un viraj de 180 de grade faţă de politica dusă până acum de guvernul lui Viktor Orban. Care sunt motivele care au provocat această cotitură în politica guvernului ungar, ştiut fiind că premierul Orban, la momentul în care a preluat cârma ţării, în 2010, a rupt în mod spectaculos relaţiile cu FMI pe motivul restabilirii suveranităţii financiare a Ungariei?

Aflăm amănunte de la corespondentul RFI la Budapesta, Laszlo Bihari:

Într-adevăr, este o cotitură radicală în politica economică a cabinetului de la Budapesta. Se pare că motivul imediat l-a constituit o reacţie de panică, şi anume faptul că agenţia de rating Standard & Poor’s a anunţat cabinetul Orban că a decis să retrogradeze calificativul Ungariei. Pentru a preîntâmpina această eventualitate, guvernul a luat această decizie radicală, contrară politicii sale declarate de un an şi jumătate, de când a câştigat alegerile.

Există şi alte motive, indirecte, care în perspectivă ar fi făcut necesar apelul la FMI. Situaţia economică a Ungariei s-a înrăutăţit considerabil, forintul a cunoscut o depreciere foarte mare (20%, din iunie până în prezent), randamentele cerute pentru obligaţiunile de stat au crescut, de asemenea, ca şi primele de asigurare în caz de neplată a acestor datorii de stat. Se pare că această politică economică neortodoxă a cabinetului Orban a dat greş.

Orban a intenţionat ca, prin încasări neconvenţionale, neortodoxe, şi prin micşorări de impozite, să redemareze sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii şi astfel să genereze o creştere economică. Aceasta, la rândul ei, ar fi avut ca rezultat înmulţirea veniturilor statului. Ori, acest lucru nu s-a întâmplat. În ciuda acestei politici neortodoxe, a unei suprataxe aplicate unor întregi sectoare economice, a naţionalizării caselor de pensii private - prin care statul şi-a asigurat încasări de multe miliarde de euro -, şi a acestor reduceri de impozite, economia nu s-a mişcat.

Vasile Damian: Cum este acum comunicată populaţiei decizia de vineri? Conservatorul Viktor Orban a avut, de când se află la putere, un discurs anti-FMI, denunţând politica acestuia, numită de el „neoliberală”, bazată pe restricţii bugetare, pe austeritate şamd?

Deocamdată, premierul Orban nu s-a pronunţat. Ministrul Economiei, acest guru enigmatic ale economiei ungare numit György Matolcsy a explicat şi a motivat acest gest cu totul surprinzător prin faptul că Ungaria trebuie să îşi asigure această plasă de siguranţă pentru redemararea creşterii sale economice. El spune că acum s-au pus bazele unei autentice independenţe financiare, politica economică este consolidată, deficitul bugetar este anul acesta excedentar, iar anul viitor ca fi de 2,5% şi că balanţa de plăţi este de asemenea excedentară.

Cu toate acestea, arată Matolcsy, investitorii, deci cei care cumpără obligaţiunile de stat ungare şi, prin asta, finanţează statul ungar, nu au încredere şi spun că deficitele structurale rămân şi pe mai departe valabile şi că aceste încasări sunt ocazionale, provizorii şi neortodoxe – dând exemplul naţionalizării caselor de pensii şi al supratexelor. Odată ce aceste metode vor fi suprimate, ţara se va afla din nou acolo de unde a plecat. Neavând creştere economică, nu sunt nici încasări, deci neîncrederea în capacitatea ţării de a-şi rambursa datoriile creşte.

Constantin Rudniţchi: Contextul economic

Datoria publică a Ungariei a urcat la 82% din PIB la finalul trimestrului III 2011, conform băncii centrale a ţării. Datoria a mai depăşit această valoare doar de două ori, prima dată în 2009, după ce ţara a apelat la FMI pentru un împrumut şi în trimestrul II 2010.

Această veste a picat cum nu se putea mai prost pentru Ungaria, dacă avem în vedere faptul că finanţatorii internaţionali sunt extrem de sensibili la nivelul datoriei publice. Guvernul a plătit o dobândă de 6,71% pentru a împrumuta 172,5 milioane de dolari pe trei luni, iar costul asigurării titlurilor ungare împotriva falimentului a urcat vertiginos. De asemenea, Ungaria are un rating aflat pe ultima treaptă în categoria „investment”, dar acesta ar putea fi retrogradat de Standard&Poors şi Fitch. Forintul a scăzut săptămâna aceasta până la un minim istoric.

Înapoi la FMI

În aceste condiţii, premierul ungar Viktor Orban este nevoit să se întoarcă acolo de unde a plecat, adica la Fondul Monetar Internaţional. Anul trecut, Orban a făcut un lucru greu de imaginat: a trântit uşa în nas reprezentanţilor FMI, care în anul 2008 acordaseră Ungariei un împrumut de 20 de miliarde de euro. Mai mult decât atât, guvernul maghiar a apelat, în locul măsurilor de austeritate, la o serie de decizii mai puţin ortodoxe: a supraimpozitat băncile, companiile din sectorul energetic şi marile reţele comerciale.

De asemenea, Ungaria a „naţionalizat” fondurile private de pensii, măsură ce a adus sub controlul statului active de 10 miliarde de euro, şi a forţat băncile să aibă pierderi prin decizia de a le permite celor cu credite în valută să îşi plătească anticipat datoriile la un curs preferenţial, sub cel al pieţei. Cu toate acestea, Ungaria nu a reuşit să atinga ţinta de deficit bugetar pe care şi-o propusese în anul 2010. În loc de 3,8%, deficitul a ajuns la 4,2% din PIB.

Astăzi, Ungaria vrea să încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, care să crească suveranitatea financiar-economică a ţării, nu să o reducă, aşa cum s-a întâmplat cu acordul precedent, a anunţat un oficial al Ministerului Naţional al Economiei. Unii analişti nu sunt însă convinşi că Ungaria poate obţine ceea ce doreşte de la FMI, întrucât ungurii îşi doresc o facilitate de plată flexibilă. Este posibil ca un nou acord cu FMI să presupună renunţarea la măsurile „exotice” luate de guvernul Orban în ultimul an şi reîntoarcerea la măsurile de austeritate.