Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce aduce nou pactul fiscal

sarkozy.jpg

Ce aduce nou pactul fiscal. REUTERS/Yves Herman

Statele vor trebui practic să fie mai disciplinate în cheltuieli, să trăiască mai puţin pe datorie şi să combine un deficit public mic de sub 3% din PIB cu o datorie modestă de maxim 60% din acelaşi PIB. În caz contrar, capitalele UE se expun unor sancţiuni automate, diferite de cele greu de decis care se luau extrem de rar până în prezent. Statele vor trebui să fie vigilente întrucât alături de Comisia Europeană ele capătă putere de control asupra colegelor sale.

Astfel un stat membru poate denunţa un derapaj bugetar în alt stat membru. În fine, o lege neputând fi uşor abrogată trebuie să stipuleze în fiecare dintre cele 25 de state membre semnatare că deficitul structural, cel care nu include cheltuielile temporare, nu poate depăşi 0.5 % din PIB.

Este important de spus că minim 12 dintre cele 25 de semnatare trebuie să ratifice pactul pentru ca el să intre în vigoare. Iar PE trebuie să-l aprobe şi el ceea ce nu va fi uşor, pactul fiind considerat de deputaţii europeni drept inutil şi prost redactat.

Pactul fiscal şi România

România are procent de îndatorare relativ mic şi asta îi dă voie să aibă o derogare a deficitului structural care poate fi de 0.7 şi nu de 0.5% din PIB. Deci niciun efort de făcut în domeniu. Disciplina bugetară şi reducerea cheltuielilor sunt în România o realitate din 2009 de când FMI a impus-o, deci nimic de adăugat aici.

Luând pe rând previziunile Tratatului, se observă că ele nu vor avea un impact puternic. În materie de consolidare fiscală România se situează în norme. Reluarea acţiunilor normale de creditare sunt deja pornite în România, ramân unele eforturi de făcut însă pentru modernizarea administraţiei publice şi creşterea economică.

 
Mihaela Ghergişan, Bruxelles