Ce buget va avea UE în viitor ?

UE şi-a diversificat politicile şi ambiţiile sale au crescut. Dar criza economică complică discuţiile privind bugetul viitor. Parlamentul European analizează problema bugetului pentru 2014-2020 în timp ce un număr de ţari mari ale UE doresc o micşorare a contribuţiei la bugetul  comunitar.

Mai multe ambiţii dar mai puţini bani, iată cum s-ar rezuma situaţia viitorului buget.

O comisie specială a fost creată, în Parlamentul European, pentru studierea chestiunii. Aceasta, numită Comisia pentru dificultăţile politice, şi-a început deja sarcina anul trecut.

În decembrie 2010, comisia specială îşi termina prima analiză, cea a problemelor  tehnice şi  a aşa numitelor probleme orizontale. Aici găsim strategia economică a UE pentru 2020 şi impactul acesteia asupra altor sectoare.

În primele luni ale anului curent, Parlamentul European s-a aplecat asupra problemelor generate de politicle speciale ca agricultura, fondurile de coeziune, energia şi relaţiile externe.

Aici intervine dilema europenilor în care Parlamentul European încearcă să găsească o poziţie de mijloc.

Comisarul european al bugetului Janusz Lewandowski însărcinat cu realizarea unui proiect de buget care va fi prezentat în luna iunie, vede problema de manieră pragmatică.

Propunerea lui este deja cunoscută. Mai puţini bani pentru agricultură astfel încât relaţiile externe, energia şi inovaţia să poată primi fonduri importante după 2014.

Ideea, care este pe placul Marii Britanii sau al Germaniei de exemplu, este cel puţin controversată dacă ne gândim la importanţa sectorului agricol în Franţa şi într-un număr de ţări est europene.

Printre acestea se găsesc mai ales România şi viitoarea ţară care va asigura Preşedinţia europeană, Polonia.

Lewandovski explică: în anii 60, Politica Agricolă Comună (PAC) care hrănea Europa devastată de război, beneficia de 80% din bugetul Uniunii.  Vremurile s-au schimbat apoi, în anii 80, 60% erau alocate acestei politici, procentul a scăzut astăzi până la 40% şi tendinţa trebuie să continue.

Aici intervine însa apelul unui alt comisar, cel al agriculturii, Dacian Cioloş care cere fonduri robuste pentru subvenţiile fermierilor europeni.  Cu toate că Lewandowski nu exclude o stabilitate a fondurilor pentru agricultură  cifrate la aproximativ 58 de miliarde de euro,  situaţia se arată fragilă.

În comunicarea sa de anul trecut privind reforma PAC , Cioloş propunea să fie lăsată aproape neschimbată suma alocată astăzi fermierilor şi prezenta o manieră mai eficientă de calculare a subvenţiilor.

Ciolos mai spunea că bugetul european trebuie adaptat nevoilor PAC şi nu invers. Din păcate, această idee nu pare a mai fi posibilă.

Parlamentul European a început în luna aprilie ultima sa etapă de reflecţie asupra problemei bugetului şi-şi va face cunoscută în vară detalii asupra poziţiei în viitoarele negocieri.

În toamnă, aceste negocieri între instituţiile europene vor fi demarate şi vor ajunge apoi şi la nivel de lideri europeni unde este aşteptată să se producă cea mai dura discuţie din istoria UE .