Criza din Cipru. Un plan B?

Prima reacţie şi cea mai importantă pentru Cipru a venit de la Banca Centrală Europeană, care a anunţat că a luat act de decizia Parlamentului şi totuşi va furniza în continuare necesarul de lichidităţi sistemului bancar cipriot.

Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a declarat într-un comunicat că regretă rezultatul votului din Parlamentul cipriot, dar că situaţia este sub control şi că oferta Bruxellesului este încă valabilă şi anume să ajute cu zece miliarde Ciprul, dacă acesta adună alte şase din taxarea economiilor.

La rândul său, ministrul luxemburghez al Finanţelor le-a cerut colegilor săi din zona euro să se întâlnească urgent în şedinţă, pentru a pune la punct un nou pachet de sprijin, cu noi condiţii. Este probabil aşadar ca oferta Uniunii Europene să sune astfel: BCE nu va tăia liniile de finanţare pentru băncile cipriote, dar Nicosia trebuie să accepte totuşi un compromis.

Ce se întâmplă între timp în Cipru?

Votul din Parlament a fost primit cu ovaţii de protestatarii adunaţi marţi seară la Nicosia. Între timp, miercuri dimineaţă, preşedintele cipriot a convocat liderii principalelor partide politice, pentru a căuta soluţii, întrucât Ciprul are nevoie de bani de undeva, ca să se salveze de la faliment.

În disperare, ministrul cipriot al Finanţelor, a plecat la Moscova pentru a discuta despre un posibil sprijin financiar, în schimbul refuzului de a taxa depozitele, majoritatea aparţinând cetăţenilor ruşi. Nu se ştie dacă recurgerea la sprijinul Rusiei ar fi "planul B" despre care vorbea preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades. Ciprul are deja două miliarde şi jumătate de euro împrumutate de la Moscova.

Foarte interesant, în acest context, şeful Bisericii Ortodoxe din Cipru, Chrysostomos al II-lea, i-a propus preşedintelui ţării în timpul unei întâlniri cu acesta ca Biserica Ortodoxă să-şi ipotecheze bunurile, pentru a cumpăra obligaţiuni ale statului. Biserica este un important proprietar de terenuri şi are participaţiuni la numeroase firme.

Ce se întâmplă în România?

Zilele trecute am văzut o depreciere a leului pe fondul crizei cipriote. Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, spunea marţi că va "manageria impactul asupra fluxurilor de capital pe care îl are decizia recentă din insula cipriotă". Leul s-a depreciat luni cu aproximativ 0,5% în raport cu euro, pe fondul aversiunii la risc a jucătorilor, determinate de anunţul privind introducerea unei taxe pe depozitele bancare din Cipru. BNR a publicat marţi un curs de referinţă în scădere cu aproape un ban, la 4,407 lei pentru un euro. Cursul oficial de miercuri este de 4,4179 lei/euro.