Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Criza Zonei Euro, subiectul principal de discuţie la Reuniunea G20

paris-bercy-sediul-ministerului-economiei-finantelor-foto-wikipedia.jpg

Paris - Bercy, Sediul Ministerului Economiei şi Finanţelor. Foto: Wikipedia

Miniştrii de finanţe şi guvernatorii ţărilor din grupul G20 se reunesc vineri şi sâmbătă la Paris. Este ultima reuniune importantă înaintea summitului G20 programat pe 3 şi 4 noiembrie la Cannes, în sudul Franţei, ţară aflată la preşedinţia provizorie a acestui grup. Cei 20, dar în particular europenii, vor încerca să răspundă îngrijorărilor suscitate mai peste tot pentru a evita ca economia mondială să cunoască o nouă recesiune. Care sunt propunerile franceze pentru a calma spiritele şi ce aduce vineri seară la cina oficială preşedinţia franceză a grupului G20?

UPDATE O sursă dintr-un stat emergent membru G20 a declarat pentru Reuters că FMI ar putea avea nevoie de un capital suplimentar de circa 350 de miliarde de dolari, pentru a putea combate crizele economice, a declarat vineri o sursă dintr-un stat emergent membru în G20.

Vasile Damian:

Rezolvarea crizei datoriilor în Zona Euro va figura pe menul principal. Ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, François Baroin, care se vede înainte cu omologul său german, dar şi cu preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, vine cu o idee novatoare. Franţa şi-ar dori ca Fondul European de Stabilitate Financiară, creat în mai 2010, mărit în iulie anul acesta şi devenit operaţional joi seară, după avizul favorabil al Parlamentului slovac, să se transforme într-o bancă.

Dacă ideea pare simplă, ea e doar o ipoteză de lucru incertă, întrucât Banca Centrală Europeană a emis deja o opinie negativă. Chestiunea măririi Fondului European - actualmente el se ridică la 440 de miliarde de euro - nu se discută oficial vineri şi sâmbătă. Utilizarea sa ar putea fi abordată, acest lucru permiţând ca el să devină mai eficient.

Europenii vor lua în discuţie şi partea din datoria greacă la care se vor arăta dispuşi să renunţe. Până nu demult se avansa cifra de 20 de procente, azi circulă zvonuri mult mai realiste - se evocă un procent între 40% şi 50%. Şi aici însă BCE şi-a repetat joi opoziţia faţă de orice faliment, chiar şi parţial, al unui stat din Zona Euro, respingând astfel orice plan de salvare care ar obliga sectorul privat - adică băncile - să plătească vreun cent.

În sfârşit, la capitolul recapitalizarea băncilor, Parisul rămâne senin şi spune că băncile franceze se pot descurca şi singure, îşi pot întări singure fondurile proprii, deci nu-i nevoie de mobilizarea contribuabilului francez pentru a le sări în ajutor. Singurul lucru pe care-l întrevede Parisul la nevoie este limitarea dividendelor atribuite acţionarilor, banii respectivi urmând să fie injectaţi în fondurile proprii ale instituţiei.

Oricum, la tot acest capitol european, nu se aşteaptă nicio decizie concretă majoră la Paris, ci mai degrabă la Summitul Zonei Euro din 23 octombrie, dată la care Franţa şi Germania au promis că vor veni cu propuneri pentru a stabiliza respectiva zonă cu monedă unică.

Alte "dosare grele" pe agenda de discuţii

Criza din Zona Euro nu va fi nici pe departe singurul subiect de discuţie - dar ar fi principalul. Pentru a resorbi dezechilibrele economico-financiare, cele ale creşterii economice mondiale, fiecare din cei 20 de participanţi va veni cu trei-patru propuneri pe masă, destinate fie să restaureze echilibrul finanţelor publice, fie să relanseze creşterea economică.

Lista indicatorilor dezechilibrelor care a început să fie întocmită în februarie ar putea fi şi ea ameliorată la întâlnire. Şapte ţări din lume au fost de exemplu identificate ca sursă principală a acestor dezechilibre, printre care se numără SUA şi China.

În sfârşit, Franţa, gazdă şi preşedinte al reuniunii, ar urma să pună pe masă şi ideea de a instaura o taxă pe tranzacţiile financiare, banii obţinuti urmând să fie injectaţi fie în dezvoltare, fie pentru a combate încălzirea climei. Propunerea este apreciată de Germania, dar aprig combătută de SUA şi Marea Britanie.

Nu în ultimul rând, reforma sistemului monetar internaţional - idee susţinută de preşedintele Sarkozy - ar urma să fie abordată, rezultatele fiind aşteptate în privinţa "internaţionalizării" yuanului chinezesc care ar putea intra în componenta "coşului" de calcul folosit de Fondul Monetar Internaţional. Se cunoaşte de multă vreme războiul, tensiunile din sânul G20 între americani şi chinezi, primii acuzându-i pe cei din urmă că îşi devalorizează artificial moneda naţională. Washingtonul a votat chiar o lege care să-i oblige pe chinezi să-şi aprecieze moneda, drept pentru care Beijingul a ameninţat cu un război comercial. Spiritele, după cum se vede, sunt departe de a fi liniştite la acest capitol, iar reuniunea de la Paris s-ar putea anima când subiectul va veni în discuţie.

 
Vasile Damian, despre Reuniunea G20 din 14-15 octombrie, la Paris