Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Două decizii cruciale pentru soarta euro

Soarta euro atârnă de deciziile a două înalte instanţe din cele mai puternice state europene. Consiliul Constituţional din Franţa trebuie să se pronunţe zilele acestea asupra tratatului bugetar, în timp ce Curtea Constituţională din Germania dă verdictul în aceeaşi problemă pe 12 septembrie.

 

În Franţa, tratatul bugetar european este examinat de Consilul Constituţional. „Înţelepţii”, cum îi numeşte presa franceză, au fost sesizaţi pe 13 iulie de preşedintele François Hollande, care speră să-şi respecte promisiunile europene fără a înscrie totuşi în Constituţie aşa-numita „regulă de aur” – respectiv un nivel maxim al deficitului de 3% . De la bun început, liderul de la Elysée a creat o polemică după ce a declarat că, indiferent ce va spune instanţa, regula de aur nu va fi înscrisă în Constituţie. Germania ceruse ca această regulă să fie introdusă în legea fundamentală, însă alte state semnatare ale tratatului – toate statele membre mai puţin Cehia şi Maria Britanie – au insistat ca orice stat să aibă dreptul să aleagă statutul juridic al regulii de aur. Regula vizează limitarea deficitelor publice – sunt luate în calcul atât bugetul de stat, cât şi bugetele colectivităţilor locale şi anumite bugete de cheltuieli sociale. Tratatul limiteată deficitul structural la 0,5% din Produsul Intern Brut, iar statele care depăşesc plafonul pot fi sancţionate.

Dacă nu se va produce vreo surpriză majoră, Consiliul Constituţional ar trebui să decidă că nu e nevoie de modificarea Constituţiei franceze pentru ca tratatul european bugetar să fie adoptat. François Hollande a insistat să consulte instanţa pentru a fi sigur că nu e nevoie de revizuire constituţională. În plus, ar putea fi un sprijin binevenit, în condiţiile în care, având în vedere disensiunile din tabăra stângii, ar putea fi destul de dificilă obţinerea unei majorităţi e trei cincimi în Parlament pentru ratificarea tratatului. Legislativul trebuie să adopte textul la sfârşitul lui septembrie dacă primeşte unda verde din partea Consiliului Constituţional. În acest caz, guvernul va trimite o lege organică, pentru a cărei aprobare e nevoie doar de o majoritate simplă. Dar parcursul juridic trebuie făcut: tratatul bugetar prevede şi că statele care nu introduc în legislaţie regula de aur pot fi condamnate de Curtea Europeană de Justiţie.

Conform Constituţiei, dacă înţelepţii au decis că un angajament internaţional conţine vreo clauză contrară legii fundamentale franceze, atunci autorizarea de a ratifica respectivul angajament nu poate fi dată decât după revizuirea Constituţiei”, scrie „Le Figaro”. Cotidianul de dreapta comentează că atitudinea lui Hollande, care spune că nu va ţine seama de fapt de părerea Curţii, este cel puţin curioasă. Există şi un precedent pentru o situaţie de acest gen. În 1992, sesizat de preşedintele François Mitterrand, Consiliul Constituţional a decis că tratatul de la Maastricht nu poate fi ratificat decât după modificarea Constituţiei. Instanţa decisese atunci că e nevoie de modificări constituţionale de câte ori se aduce atingere suveranităţii naţionale. Rămâne deci de văzut dacă instanţa supremă din Hexagon va considera că tratatul bugetar ar aduce atingere Constituţiei franceze.

Şi în Germania, situaţia e complicată. pe 12 septembrie, Curtea Constituţională decide soarta fondului de salvare european de 500 de miliarde de euro. Va fi un moment decisiv nu doar pentru soarta euro şi stabilizarea statelor celor mai îndatorate. Va fi crucial şi pentru definirea relaţiei dintre Germania şi restul Europei în viitorul previzibil, comentează „Financial Times”. Judecătorii instanţei din Karlsruhe pot decide să amâne înfiinţarea Mecanismului European de Stabilitate dacă vor considera că intră în contradicţie cu legea fundamentală germană. Cu alte cuvinte, vor stabili dacă nemţii vor mai plăti partea cea mai consistentă pentru salvarea statelor îndatorate sau nu. Judecătorii vor stabili şi constituţionalitatea pactului fiscal adoptat în ianuarie. În fapt, mecanismul de stabilitate nu va fi putea fi pus în aplicare dacă Germania, principalul contributor al Europei, nu ratifică tratatul. Chiar şi dacă dau unda verde, orice condiţii suplimentare ar impune, vor apărea tensiuni cu guvernul cancelarului Merkel. Judecătorii şi-au rezervat toată vara pentru a cântări implicaţiile acestui caz. „Dacă vor ucide mecanismul, în ziua următoare euro dispare”, avertizează Arnim von Bogdandy, directorul Institutului Max Planck, citat de „Financial Times”. În joc sunt atât banii contribuabililor germani, cât şi o parte din suveranitatea Bundestagului – camera inferioară a Parlamentului. Iar judecătorii Curţii Constituţionale doresc să păstreze şi puterea propriei instituţii intactă, în contextul în care o parte din atribuţii ar putea fi preluate, odată cu integrarea europeană, de Curtea Europeană de Justiţie. Nu în ultimul rând, preşedintele Curţii Constituţionale, Andreas Vosskuhle, este cunoscut pentru euroscepticismul său. Uşor-uşor, politicienii, dar şi membrii Curţii Constituţionale conturează, prin diferite declaraţii, o nouă idee: cea a organizării unui referendum pentru întocmirea unei noi Constituţii care să stabilească limitele integrării europene a Germaniei.