Economia mondială, din nou într-o zonă periculoasă

Prognoza de creştere economică pentru 2012 în Zona Euro a fost redusă puternic: de la o estimare iniţială de 1,8%, Comisia Europeană vede acum un avans de doar 0,5%, cu impact asupra şomajului, care este prevăzut să rămână la 9,8%, şi asupra încrederii în pieţe. Este o corelare cu economia mondială, care nici ea nu merge bine.

„Criza datoriilor suverane din statele membre ale Zonei Euro s-a răspândit, sustenabilitatea datoriei ţărilor cu economii avansate din afara UE a intrat la rândul său în atenţia investitorilor, iar economia globală şi-a pierdut suflul. Pe fondul acestor perspective nefavorabile şi al incertitudinii crescânde, se estimează că firmele îşi vor amâna sau chiar anula investiţiile. Conform proiecţiilor, gospodăriile vor consuma cu prudenţă, iar unele state membre vor continua eforturile de reducere a nivelurilor ridicate de îndatorare. De asemenea, băncile vor continua probabil să restrângă operaţiunile de împrumut şi astfel să limiteze posibilităţile de investiţie şi consum. Consolidarea bugetară a devenit tot mai mult o urgenţă, în condiţiile în care preocupările legate de sustenabilitate au devenit mai acute şi s-au extins şi asupra unor ţări care nu fuseseră afectate înainte. Economia reală tot mai slabă, finanţele publice fragile şi sectorul financiar vulnerabil par să se influenţeze reciproc, într-un cerc vicios. Încrederea şi creşterea nu pot reveni până când nu se întrerupe această interacţiune negativă”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Vezi aici înregistrarea conferinţei de presă susţinută de vicepreşedintele CE responsabil pentru afacerile economice şi monetare, Olli Rehn.

Cifrele raportului Comisiei Europene

Germania şi Franţa vor avea o creştere economică extrem de modestă: 0,8% pentru Germania, după aproape trei procente în 2011, respectiv 0,6% pentru Franţa, comparativ cu circa 1,5 pentru acest an. Pentru Italia şi Grecia lucrurile stau mult mai rău: 0,1% pentru Italia, în timp ce Grecia rămâne în recesiune, cu un recul al PIB-ului de 2,8%. O creştere este estimată abia pentru 2013, dar şi atunci, ea va fi minimă: 0,7%.

Pentru România, previziunea a fost revizuită în scădere cu circa 1,5%, deci o creştere de 2,1%, faţă de una de 3,7%, cât se estimase iniţial. Comisia Europeană anticipează revenirea consumului privat în România în a doua jumătate a anului 2012.

Cui se datorează aceste rezultate proaste? Sunt doar Italia şi Grecia de vină, sau apare un sentiment general de neîncredere?

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan:

Este, într-adevăr, o criză a neîncrederii, aşa cum a numit-o comisarul european pentru finanţe, Olii Rehn, care va face ca economia europeană să stagneze cel puţin până la jumătatea anului 2012, cu o reluare timidă de la acel moment şi cu o creştere economică oarecare aşteptată pentru 2013.

Este o criză de neîncredere, legată de o criză a exporturilor, corelate cu una politică în Grecia şi Italia. Odată rezolvată această criză politică, se poate declanşa o soluţie la criza economică. De aceea, pentru Grecia se cere un consens naţional şi un angajament scris al noului guvern pentru reforme. În Italia, la fel, unde dobânzile pentru împrumuturile externe ale Italiei cresc foarte mult, întrucât piaţa simte că economia italiană se clatină. Spre deosebire de Grecia însă, Italia are rezerve la Banca Naţională care pot dura şapte ani. Totuşi, dacă reformele nu sunt rapid aplicate, se poate ca, la jumătatea anului viitor, această criză să aibă un impact asupra economiei reale.

Alte cinci ţări au intrat în colimatorul Comisiei Europene

Belgia, Cipru, Malta, Ungaria şi Polonia, care au un deficit public excesiv ce depăşeşte limita de 3% impusă Pactul de stabilitate a Zonei Euro. Acest deficit ar fi trebuit redus până la finalul acestui an, sau cel târziu până la începutul anului viitor. Cele cinci state nu dau însă semne că ar putea reduce acest deficit. De aceea, Comisia Europeană trage un nou semnal de alarmă.

În cazul Belgiei nu este nici o surpriză, ţara se află într-o criză politică de mai bine de trei ani, cu o timidă încercare acum de reformare a unui guvern, în cele din urmă. Ţara a pierdut mult şi din cauza datoriei Greciei: banca Dexia, care a investit mult în datoria greacă şi care s-a prăbuşit în urmă cu o lună. Statul belgian a fost nevoit să plătească 4 miliarde de euro pentru a răscumpăra ce se mai putea din Dexia.

În cazul Poloniei, este vorba de probleme structurale. Ungaria, pe de altă parte, este o ţară aflată în deficit public de mai bine de opt ani şi se spune că va şi rămâne în această procedură de deficit public, încă cel puţin doi ani înainte ca factorii macro-economici să se stabilizeze într-o oarecare măsură. În orice caz, cele cinci ţări sunt acum sub atenta observaţie a Comisiei Europene. Nu este cazul României, şi nici al Franţei. Aceasta din urmă a anunţat un plan de austeritate despre care Bruxelles-ul spune că l-a primit dar că nu l-a studiat încă în detaliu. Franţa mai are însă timp până în 2013 să reducă un deficit important de 5 procente.

Raportul Curţii de Conturi Europene pentru anul 2010

Potrivit raportului Curții, rezultatele politicilor gestionate direct de Comisie continuă să se amelioreze, rata de eroare fiind în continuă scădere în sectoare precum cercetarea, ajutorul extern, dezvoltarea și extinderea. Potrivit concluziei raportului Curţii de Conturi Europene, conturile aferente exerciţiului 2010 prezintă în mod fidel situaţia financiară a Uniunii Europene, precum şi rezultatele operaţiunilor acesteia şi fluxurile sale de numerar pentru exerciţiul 2010. Totuşi, plăţile subiacente acestor conturi au fost în continuare afectate de un nivel semnificativ de eroare, indicele de eroare estimat fiind de 3,7 % pentru o valoare totală a cheltuielilor UE de 122,2 miliarde de euro.

Vezi aici declaraţia de presă a preşedintelui CCE, Vitor Manuel da Silva Caldeira.

Urmăreşte aici sesiunea de întrebări şi răspunsuri pe tema raportului.

Buget 2014 - 2020

Cât priveşte proiectul de buget 2014-2020, propunerile includ programe în domeniul impozitării şi al sănătăţii şi protecţiei consumatorilor. Astfel, Comisia Europeană a adoptat o propunere privind programul FISCUS în domeniul politicii fiscale şi vamale. Cu un buget de 777,6 milioane EUR, programul se va desfăşura pe o perioadă de şapte ani, începând cu 1 ianuarie 2014.

Comisia Europeană a adoptat propuneri şi pentru noul program Sănătate pentru creştere şi pentru noul program privind Protecţia consumatorilor. Aceste noi programe se vor derula în perioada 2014–2020 şi vor dispune de un buget de 446 milioane EUR (Sănătate pentru creştere), respectiv 197 milioane EUR (Protecţia consumatorilor).

Vezi aici extrase din conferinţa comună de presă susţinută de comisarul european pentru impozitare şi uniune vamală, audit şi antifraudă, Algirdas Šemeta, şi de comisarul european pentru sănătate şi protecţia consumatorilor, John Dalli.