Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Economia Serbiei, pe drumul Greciei?

premierul-sarb-mirko-cvetkovic.jpg

Premierul sârb, Mirko Cvetkovic

După şapte zile de cercetări la Belgrad, delegaţia Fondului Monetar Internaţional a părăsit capitala Serbiei, nemulţumită de politica de austeritate a guvernului. Şefa delegaţiei, Zuzana Murgasova, a conchis că relaţiile dintre FMI şi Serbia să rămână neschimbate până la alegerile din mai. După alegerea noului guvern şi dezbaterea bugetului, experţii Fondului Monetar vor reveni la Belgrad în luna iulie.

Corespondentul RFI la Belgrad, Petar Tomic:

Intrând în anul electoral, Serbia a semnat în septenbrie cu FMI un contract de monitorizare pentru a evita cheltuieli exagerate în scopuri electorale. În acelaşi timp, s-a cerut un împrumut de 1,1 miliarde euro, „bani albi pentru zile negre”, adică pentru asigurarea solvabilităţii externe a economiei naţionale. Conform acordului stand-by, guvernul Serbiei s-a obligat să limiteze deficitul bugetar la 4,5 procente din valoarea Produsului Intern Brut, iar datoria ţării să nu depăşească 45% din valoarea PIB-ului.

Petar Tomic: Economia Serbiei pe drumul Greciei?

AscultăDownload

Din cele comunicate presei, delegaţia Fondului Monetar nu are obiecţii la bugetul Serbiei pentru anul acesta. Cere însă o limitare mai riguroasă a cheltuielilor publice şi prevede că economia Serbiei nu va putea asigura anul acesta dezvoltarea proiectată de 1,5 procente. Din cauza acesta, experţii FMI au amânat discuţia despre cererea guvernului Ţvetkovici pentru un împrumut de 190 de milioane de euro pentru perioada de după alegerile parlamentare.

Comentând decizia Comisiei FMI, premierul Mirko Ţvetkovici a încercat vineri să explice că experţii FMI au confirmat situaţia financiară pentru anul trecut. Problema unui nou împrumut va fi discutată în iulie cu noul guvern. Şeful executivului este deja de câteva luni supus unui tir de critici ale economiştilor sârbi pentru faptul că în trei ani şi jumătate a majorat datoria ţării de la 8,7 miliarde euro în 2008, la 14,5 miliarde euro în momentul de faţă.

Pe întreg parcursul mandatului, Ţvetkovici a încercat să împace şi poporul, dar şi pe oamenii de afaceri. A dus o politică socială echilibrată şi, în acelaşi timp, s-a ferit să-i impoziteze pe oamenii de afaceri peste măsură, practicând un TVA de 18 procente. Din păcate, în casieria statului lipseau mereu bani, pe care îi împrumuta pe diferite căi. Astfel, Ţvetkovici va intra în istorie ca premierul care, într-un singur mandat, a îndatorat Serbia mai mult decât toate guvernele din ultimele două deceni. Dobânda creditelor Serbiei anul acesta va fi de 3,8 miliarde de euro. Aceeaşi sumă trebuie asigurată şi pentru cel puţin următorii doi ani.

Grupa de economişti din jurul revistei de specialitate „Analize şi tendinţe macroeconomice” consideră că economia Serbiei se află pe drumul Greciei. După părerea lor, Serbia, anul acesta - în cel mai bun caz - poate asigura o creştere economică de jumătate de procent.

Când este vorba de gestionarea ţării, o temă aparte o constituie răscumpărarea de la partenerii străini a fabricilor prost privatizate cu scopul păstrării locurilor de muncă. Guvernul Serbiei a răcscumpărat de la partenerii greci toate acţiunile companiei „Telekom”. Zlele trecute, a răcsumpărat pe un singur dolar de la compania americană „Ju-es-stil” combinatul siderurgic de la Smederevo, împreună cu pierderile acumulate după privatizare. Această încercare de salvare a locurilor de muncă, spune Stoian Stamenkovici, redactorul revistei de macroeconomie, atârnă ca o piatră de gâtul guvernului în căutarea de alţi cumpărători străini. „Decizia FMI de a îngheţa discuţiile cu Serbia pentru jumătate de an poate fi un semnal de descurajare a străinilor care nici până acum nu au prea dat buzna să investească în Serbia”, a constatat Stamenkovici.