Estimăm o creştere economică mai modestă pentru 2012, dar vorbim despre majorări salariale

Cele mai importante concluzii, după evaluare

Autorităţile române au făcut progrese notabile, iar criteriile de performanţă au fost îndeplinite, a anunţat Franks, cu toate că incertitudinile pe plan internaţional au sporit semnificativ. Punctele nevralgice rămân în zona absorbţiei mici a fondurilor europene, în sistemul sanitar împovărat şi arieratele uriaşe ale companiilor de stat, indică raportul FMI. În acest context, pentru anul în curs se estimează o creştere economică de 1,5%, pe fondul unui an agricol bun, exporturi constante, dar şi o modestă reluare a cererii interne.

Pentru 2012, avansul economic se va situa între 1,8 şi 2,3 procente, condiţionat de o mai bună absorbţie a fondurilor europene. Deficitul prognozat este de 2,1%. Cu un deficit mai ambiţios, în mod inevitabil, creşterea economică va fi mai modestă în 2012, explică la RFI economistul Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Coaliţia de guvernare anunţă glorios majorări de pensii şi salarii

Delegaţia formată din specialişti de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială s-a aflat în România în perioada 25 octombrie – 7 noiembrie, pentru a treia evaluare a acordului stand-by de tip preventiv. (Un astfel de acord preventiv permite României să utilizeze fondurile puse la dispoziţie doar în caz de nevoie.) Cele mai importante teme de discuţie cu autorităţile române au vizat construcţia bugetului pe anul viitor şi reforma companiilor de stat. Oficialii au avut întâlniri cu autorităţile, reprezentanţi ai partidelor politice, sindicate, mediul de afaceri, bănci şi societatea civilă.

Coaliţia de guvernare s-a bucurat să dea şi o veste cu iz electoral, în urma acestor întâlniri: s-au convenit creşteri „limitate” de pensii şi salarii anul viitor, dacă „situaţia economică o permite”, adică în cazul în care nu vor exista "derapaje mari" în Europa şi în România în privinţa creşterii economice, spun membrii coaliţiei de guvernare. Totul, cu binecuvântarea FMI, în ciuda prognozei - în scădere faţă de estimările anterioare - prezentată de Fond. Practic, cu prudenţa drept cuvânt de ordine, reprezentanţii Fondului au asimilat realitatea anului electoral 2012... Franks recomandă totuşi prudenţă, în vederea evitării şocurilor ulterioare, dar şi din punct de vedere legal: „Îndemnăm Guvernul să respecte Legea responsabilităţii şi să nu existe creşteri de pensii şi salarii cu şase luni înainte de alegeri”.

Intenţia va fi inclusă expres în proiectul bugetului de stat pentru 2012 şi în scrisoarea de intenţie către FMI, spune coaliţia. Decizia privind aceste măriri ar urma să fie luată după vizita delegaţiei Fondului Monetar Internaţional din aprilie. Sumele adăugate la salariile bugetarilor sunt menite să compenseze parţial sau total reducerile decise de Executiv în ultimii doi ani, de la debutul crizei economice. Pensiile ar urma să fie indexate în funcţie de nivelul inflaţiei şi potrivit prevederilor Legii Pensiilor, respectiv cu 50% din creşterea venitului mediu salarial.

Propunerile de creştere a salariilor şi pensiilor au fost făcute luni, de către reprezentanţii UDMR. Ei au insistat ca aceste măsuri să fie luate începând chiar cu luna ianuarie a anului 2012. Coaliţia a acceptat propunerile Uniunii, mai puţin cea referitoare la momentul majorărilor, avansând un termen situat în perioada mai-iunie, adică după următoarea vizită a FMI din aprilie.

Părerea specialistului

O creştere economică de două procente în 2012 ar permite cu greu majorări de pensii şi salarii, spune la RFI economistul Ionuţ Dumitru. Realitatea economică este însă că ne situăm într-un context internaţional dificil şi, mai mult, avem un deficit de 15 miliarde în sistemul de pensii, aminteşte economistul Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Alte declaraţii ale şefului misiunii FMI în România, Jeffrey Franks:

• Ne aşteptăm ca rata inflaţiei să scadă şi în continuare, în cea mai mare parte a anului viitor.

• Recomand prudenţă, în vederea evitării şocurilor ulterioare. Recomand absorbţia fondurilor economice în scopul redresării economice, evitând împovărarea finanţelor publice.

• S-au făcut eforturi considerabile în planul finanţelor. Sunteţi pe o traiectorie bună pentru a atinge ţinta de 4,4% din PIB. Cheltuielile curente au fost menţinute sub un control strâns, mai ales prin ţinerea sub control a numărului de bugetari.

• Reformele au creat baza pentru stabilitatea şi creşterea economică viitoare şi au permis României să facă faţă turbulenţelor (de pe piaţa internaţională) mult mai bine decât în trecut.

• Un buget prudent presupune „îngheţarea nominală a salariilor din sectorul public şi a pensiilor”. Totuşi, misiunea FMI „a convenit ca, în eventualitatea în care condiţiile de piaţă permit, să se poată majora salariile bugetarilor şi pensiile la jumătatea anului viitor.

• Există unele provocări fiscale importante ce vor impune o atenţie continuă:

1. Guvernul trebuie să îşi continue eforturile de absorbţie a fondurilor structurale europene. Fiecare euro cheltuit de România va aduce alţi 20 de la Bruxelles. Absorbţia la zi se menţine însă descurajantă. Multe proiecte sunt nefinalizate. E esenţial ca toate proiectele să fie evaluate.

2. Sistemul sanitar. Din păcate, cererile din sistem sunt mult mai mari decât resursele dedicate, ceea ce slăbeşte sănătatea financiară a sistemului. Cei mai nevoiaşi sunt privaţi de aceste servicii. Guvernul a luat importante măsuri, au fost elaborate propuneri care vizează o regândire a serviciilor publice şi finanţării sectorului sanitar. În conceperea acestui sistem, e important să se analizeze nivelul de servicii necesare pentru finanţarea lor. Nu este viabil să se promită un nivel mai ridicat de beneficii fără o finanţare suficientă, indiferent cine administrează sistemul

3. Eliminarea arieratelor în companiile de stat. Arieratele au fost eliminate în bugetul de stat şi al asigurărilor sociale, dar autorităţile abia încep să se concentreze pe arieratele companiilor de stat, care însumează datorii uriaşe, ce reprezintă aproape 4% din PIB.