Eurogrupul pune condiţii Greciei

eurogrupul-pune-conditii-greciei.jpg

Criza din Grecia, departe de final.

Miniştrii de Finanţe din zona euro au decis să nu dea undă verde până miercuri unui nou pachet de asistenţă financiară Greciei, punând mai multe condiţii, cum ar fi ca Atena să găsească noi economii în bugetul din acest an. Anunţul a fost făcut de preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker.

"În pofida unor progrese importante realizate în aceste zile, nu am avut pe masă toate elementele necesare pentru a lua decizii" imediat, a declarat Juncker joi seară, la finalul unei reuniuni a acestui forum al miniştrilor de Finanţe din Uniunea Monetară, la Bruxelles. O nouă reuniune a Eurogroup este prevăzută miercurea viitoare, cu scopul de a aproba ajutorarea Greciei, dar sub rezerva îndeplinirii condiţiilor impuse.

Juncker a precizat trei condiţii de care depinde eliberarea noii tranşe. În primul rând, Parlamentul grec va trebui mai întâi să aprobe, duminică, planul de austeritate asupra principiului căruia partidele politice din Grecia şi creditorii publici ai acestei ţări s-au pus de acord joi. În al doilea rând, Guvernul grec trebuie să găsească "economii suplimentare în sumă de 325 de milioane de euro" în bugetul pentru 2012 "până miercuri". În al treilea rând, zona euro cere ca partidele coaliţiei la putere în Grecia să ofere "puternice garanţii politice" pentru faptul că susţin planul de austeritate, a mai precizat el.

Grecia negociază, în prezent, pe două planuri în paralel. Ea speră să obţină un nou program de împrumuturi europene în valoare de 130 de miliarde de euro şi încearcă să obţină de la băncile sale creditoare o reducere a datoriei în valoare de 100 de miliarde de euro. Acest plan de susţinere este esenţial în vederea evitării unui faliment statal pe 20 martie, dată la care ţara trebuie să ramburseze împrumuturi ajunse la scadenţă.

Comisarul european pentru Afaceri Economice, Olli Rehn, a declarat că "începe să nu mai fie timp" pentru a se ajunge la un acord global, dar că "încă ne înscriem în timp". De asemenea, zona euro "studiază posibilitatea" creării unui cont special, prin intermediul căruia să aibă loc plata datoriilor Greciei, a mai anunţat Rehn. Contul ar servi drept garanţie la vedere specială pentru Atena şi ar spori încrederea pieţelor şi a creditorilor.

Întrebat despre această propunere franco-germană, Olli Rehn a răspuns că ea este "studiată de către Comisia Europeană", care o consideră drept "o posibilitate de luat în calcul", dar şi de către zona euro.

 

Grecia nu va primi imediat noul împrumut aşteptat, miniştrii de Finanţe ai zonei euro nu sunt convinşi de reformele anunţate joi de Atena. Reuniţi joi seară la Bruxelles, financiarii europeni au cerut angajamente mai ferme din partea Greciei. Ei s-ar putea reuni din nou miercurea viitoare.

 

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Parlamentul şi Guvernul grec trebuie să-şi convingă partenerii europeni că-şi vor ţine promisiunile făcute prin acordul realizat joi la Atena. Acum se aşteaptă angajamente mai clare şi exprimate în cifre ca şi adoptarea de către Parlament duminica viitoare a reformelor asupra cărora partidele politice s-au pus de acord.

Unele măsuri, fie şi simbolice, pot fi luate imediat de Atena, cum ar fi scăderea salariului minim, aflat acum la aproximativ 800 de euro pe lună.

Iată mesajul miniştrilor de Finanţe ai zonei euro, care au analizat nu doar veştile politice venite din Grecia, ci şi negocierile aflate în curs cu creditorii din sectorul privat. Aceştia ar trebui să şteargă 100 de miliarde din datoria de 350 de miliarde de euro a ţării, astfel încât aceasta să poată primi noul împrumut de 130 de miliarde de euro, menit s-o salveze de la faliment.

Ştergerea datoriei s-ar efectua prin schimbarea obligaţiunilor greceşti deţinute acum de băncile private cu unele noi. Termenul de expirare al acestora ar fi de 30 de ani, cu o dobândă care, spune UE, nu ar trebui să depăşească 4%. Acest ultim aspect, cel al dobânzii, este acum pe cale de a fi negociat, întrucât băncile spun că nu pot face un efort atât de mare.

Ştergerea celor 100 de miliarde de euro datorate băncilor ar aduce însă datoria Greciei la un nivel mai suportabil de 120% din PIB, faţă de 160%, la cât se găseşte ea acum şi asta până în 2020.

 
Bruxelles, Mihaela Gherghişan, despre criza din Grecia