Franţa, ce grand malade ?

Franţa este însă cea care îngrijorează acum Europa într-o măsură importantă. Eforturile importante făcute de autorităţile franceze servesc drept gir pentru această amânare de doi ani. O nouă traiectorie franceză a fost fixată, ea va reduce deficitul public la 3.9% în 2013, la 3.6% în 2014 şi în fine la 2.8% în 2015. Iată prima recomandare din cele sase formulate acum. Reducerea costului muncii (taxe patronale, nivele de salarizare) trebuie să devină efectivă. Comisia Europeană subliniază necesitatea reducerii costurilor patronale. Urmează susţinerea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, prin dezvoltarea capacităţii lor de a exporta şi de a inova. La fel, trebuie sporită competitivitatea serviciilor , mai ales a celor aşa numite « reglementate » pe care le prestează avocaţii, veterinarii, notarii, şoferii de taxi, etc. Simplificarea fiscalităţii este şi ea necesară şi în fine trebuie aplicat acordul privind piaţa de muncă. Acesta, deja adoptat în Franţa, ar trebui să permită o mai mare supleţe a pieţei de muncă. Ideea este o mai mare capacitate de adaptare la condiţiile economice, în timp real. S-ar putea spune că ideea este de a facilita angajarea dar cei care critica in Franţa acest acord spun că asta ar facilita şi concedierea. Iata nodul problemei : cum un angajat este cu greu concediat in Franta din cauza multiplelor protectii sociale existente, aceasta descurajează patronii sa facă noi angajari. Acelaşi acord ar trebui să evite fragmentarea actuală a pieţei de muncă franceze unde tinerii şi seniorii se confruntă cu ţomajul de lungă durată.