Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Germania va moderniza sau va dezbina Uniunea Europeană?!

germania-va-moderniza-va-dezbina-uniunea-europeana.jpg

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, vrea un nou Tratat al UE.

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, intenţionează să propună ca reacţie la criza datoriilor din zona euro, un proiect de nou Tratat pentru Uniunea Europeană. Conform unor informaţii din presa germană, reformele pe care Schäuble şi le doreşte vizează sporirea atribuţiilor Bruxelles-ului în economie şi finanţe, în detrimentul suveranităţii statale din aceste domenii.

Criza datoriilor reprezintă nu numai o provocare majoră pentru statele care utilizează moneda unică drept mijloc de plată. Este de asemenea un moment de turnură pentru întreaga construcţie comunitară. În acest context, ministrul german de Finanţe pledează pentru o reformă profundă a blocului comunitar.

Conform presei germane, care citează surse apropiate ministerului de la Berlin, Wolfgang Schäuble vizează negocierea unui nou Tratat pentru UE. Sursele citate afirmă că Schäuble a făcut acest anunţ la o şedinţă a grupului parlamentar creştin-democrat - creştin-social din Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului federal german).

Europa are nevoie de un transfer de responsabilitate în economie şi politică bugetară către instituţiile comunitare, a descris Schäuble planul său. "Chiar dacă ştim cât de dificilă este adoptarea unui nou Tratat". Ministrul a admis, răspunzând la o întrebare a unui parlamentar, că un asemenea document ar crea o disociere clară între cele 17 state membre ale zonei euro şi celelalte zece, care încă nu au introdus moneda unică.

 

Contextul european

 

Tratatul care guvernează în prezent funcţionarea Uniunii Europene a fost semnat la Maastricht în 1992 şi a intrat în vigoare în 1993. De atunci, el a suferit mai multe modificări, cel mai recent odată cu Tratatul de la Lisabona. Procedura de ratificare în diferitele state europene s-a dovedit a fi însă extrem de dificilă, din cauza controverselor iscate în parlamentele naţionale. În Irlanda, Tratatul de la Lisabona a fost ratificat abia după un al doilea referendum.

Principiile enunţate de ministrul Schäuble se anunţă a fi extrem de controversate, atât pe scena politică germană, cât şi pe plan european. Mulţi parlamentari germani au fost extrem de nemulţumiţi când a fost adoptat pachetul de salvare a Greciei şi au anunţat că, pe viitor, vor să fie implicaţi mai mult în procesul decizional. Este aşadar extrem de improbabil ca politicienii să fie de acord cu cedarea de atribuţii către Bruxelles.

Ideea enunţată de finanţistul-şef german pare a fi o completare a planului anunţat de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy şi de cancelarul german, Angela Merkel, la summit-ul de criză de la Paris. Cei doi lideri europeni au lansat atunci ideea unei guvernări economice europene, care să facă faţă mai bine provocărilor economice şi financiare din zona euro. În acest context, Wolfgang Schäuble a cerut parlamentarilor germani să dea dovadă de responsabilitate atunci când fac uz de dreptul lor de co-decizie.

 

Ieşirea din criză?

 

Dacă această idee va fi prezentată public şi asumată de şefa Guvernului de la Berlin, atunci Germania va face primul pas către cererile majorităţii experţilor economici de a prelua iniţiativa în demersul de salvare a monedei euro de la colaps. Din punct de vedere al rigorii bugetare, Republica Federală, împreună cu Polonia reprezintă singurul model viabil de management al problemelor structurale din blocul comunitar.

Germania este în continuare cea mai puternică economie din Europa, dar nu are forţa de a trage alte 26 de state după ea. Va trebui ca Berlinul să meargă în acord cu Parisul şi să poarte negocieri dure în UE, pentru a impune modelul imaginat de ministrul Schäuble. Iar dacă luăm Lisabona ca punct de plecare, probabil că demersul va dura şi mai multă vreme.

În plus, este prima dată când un politician european admite că ar provoca prin măsurile vizate o Europă a celor două viteze, împărţită pe aceeaşi linie trasată de Războiul Rece: Est-Vest. Cei mai noi membri ai UE nu vor accepta cu-una-cu-două un Tratat care să le răpească de facto şi de jure unele din beneficiile integrării europene. Zece ţări s-ar simţi aruncate înapoi la momentul 1989 şi este greu de crezut că reacţiile vor fi unele pozitive.

 

Europa dezbinată

 

Statele foste comuniste vor fi obligate să facă o alegere dură. Fie adoptă aceleaşi criterii precum clubul celor 17 din zona euro, fie aleg să rămână în afara conceptului de guvernare economică.

Dacă ar opta favorabil unei asemenea opţiuni, atunci există riscul ca politicile economice şi de finanţe valabile în zona euro să producă efecte adverse pe propria piaţă. Politicile economice, de ajustare structurală şi ciclică ar fi calculate la Bruxelles, de exemplu, pentru un ritm de creştere de sub 2%, cât este media normală în zona euro. Dar noii membri vor avea, odată ce criza va fi fost depăşită, un ritm de creştere mai mare, din simplul decalaj de dezvoltare dintre pieţele autohtone şi cele vestice. În plus, politica de stabilitate monetară nu ar fi aplicabilă, având în vedere că majoritatea statelor estice nici măcar nu a aderat la Mecanismul European de Liber Schimb (etapă care precede introducerea monedei euro).

Dacă statele estice ar opta împotriva adoptării criteriilor de guvernare economică, atunci, cel mai probabil, se vor izola politic. Se pune, nu fără motiv, întrebarea "Cum s-ar desfăşura un Consiliu European şi ce agendă comună ar mai avea liderii din statele comunitare, în condiţiile în care atât problemele, cât şi ţelurile nu ar mai fi aceleaşi?".

Ministrul german de Finanţe are dreptate: Europa necesită schimbări profunde şi ample reforme. Dar acele reforme trebuie să sporească unitatea între statele membre. Nimeni nu îşi poate permite să cedeze atribuţii către Bruxelles, dacă această construcţie comunitară va deveni mai eterogenă.