Întâlnirea Sarkozy-Merkel: dezamăgire sau optimism?

O acţiune politico-economică importantă şi pe termen lung nu trebuie să se teamă însă de reacţia unor burse care azi scad, dar mâine s-ar putea să fie pe plus. Mai ales că sunt destule reacţii pozitive. Presa germană, de exemplu, spune că întâlnirea a fost un exemplu că "axa franco-germană funcţionează". "E doar un început", consideră Tagesspiegel, "anunţurile făcute de Merkel şi de Sarkozy ar putea pune primele jaloane ale unei politici economice şi financiare commune".

În Belgia, la Libre Belgique consideră rezultatul întâlnirii Sarkozy-Merkel drept insuficient, la fel ca şi Le Soir, care se întreabă la ce va servi această "chestie", adică Guvernul european. La fel se întreabă şi Marianne, în Franţa: "Faimosul Guvern economic se va reuni doar de două ori pe an. Când îţi dai întâlnire o dată la şase luni, nu poţi spera să opreşti atacuri speculative care au loc cotidian".

Tot în Franţa, Le Monde vorbeşte despre taxa pe produsele financiare ca despre un proiect ce nu are deocamdată contur, un alt motiv pentru care pieţele sunt astăzi în scădere. Piaţa financiară londoneză, cea mai importantă din Europa e neliniştită de ideea unei taxe pe produse financiare la nivel european. "Trebuie să fim siguri că dacă responsabilii politici se gândesc la o taxă pe tranzacţii, trebuie ca aceasta să se aplice la nivel mondial. Altfel, pieţele financiare vor fi perturbate, ceea ce va lovi în creşterea economică", a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Asociaţiei băncilor britanice.

În Grecia, ţara din zona euro cea mai afectată de criză, presa pro-guvernamentală consideră că mesajul dat de Sarkozy şi de Merkel e pozitiv, în timp ce presa de stânga, cum ar fi Eleftherotypia, deplânge faptul că nu s-a luat o decizie în privinţa euro-obligaţiunilor, care ar fi permis statelor cu probleme să se împrumute la dobânzi mai mici.

Ce spun oamenii politici, după întâlnirea Sarkozy-Merkel?

Reacţiile politice după întâlnirea Sarkozy-Merkel sunt şi ele de mai multe feluri, în funcţie de orientarea ideologică a celui care le rosteşte. În general, partidele de dreapta aplaudă rezultatul întâlnirii de marţi, în timp ce formaţiunile de stânga îl critică. În Germania, conservatorii o susţin pe Angela Merkel, tocmai pentru că a refuzat euro-obligaţiunile. Asta înseamnă că Germania nu va avea din nou de plătit, consideră ei. Este exact ceea ce critică însă Opoziţia germană. Frank-Walter Steinemeier, liderul Partidului Social Democrat consideră că punerea în comun a datoriilor este "chestiunea cea mai importantă, despre care discută acum toată Europa".

Întâlnim aceeaşi grijă şi la socialiştii francezi. "Faptul că euro-obligaţiunile au fost şterse de pe agendă reprezintă o dezertare a lui Nicolas Sarkozy în faţa Angelei Merkel", consideră miercuri dimineaţă unul dintre liderii socialişti, Francois Hollande, posibil candidat la alegerile prezidenţiale de anul viitor.

Interesant este că Italia şi Spania, economiile numărul 3 şi 4 din zona euro, deşi salută rezultatele summit-ului ar fi dorit ca problema euro-obligaţiunilor să fi fost abordată, nu evitată. Un purtător de cuvânt al Partidului Socialist a declarat la radioul public: "Cu cât politica economică devine mai integrată, cu atât ne apropiem mai mult de idea de euro-obligaţiuni". La fel s-a întâmplat şi în Italia cu şeful grupului parlamentar al partidului lui Silvio Berlusconi, care o indică direct pe Angela Merkel: "Sperăm ca Merkel să fie convinsă în septembrie de utilitatea euro-obligaţiunilor".

Concluzii

Reacţiile în urma unei întâlniri importante sunt ca de obicei împărţite. Criticii consideră că Guvernul economic european e o sintagmă prea importantă pentru realitatea unor întâlniri bianuale, că taxa pe produsele financiare e doar un concept şi că singura soluţie care ar fi putut însemna un pas înainte, euro-obligaţiunile, a fost evitată. Optimiştii amintesc însă că în construcţia europeană s-a avansat întotdeauna pas cu pas şi că subiecte care până mai ieri erau tabu sunt abordate azi fără menajamente.

E prea devreme pentru a spune cât de mult va conta această întâlnire în lunga serie de reuniuni care punctează criza europeană şi mondială. Pieţele financiare şi economia mondială sunt încă în zone de turbulenţe. Dincolo de acţiunea politică, există multe elemente, cum ar fi o încetinire globală a creşterii economice, care pot umbri viitorul.