Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mii de comune, în pragul falimentului

mii-comune-pragul-falimentului.jpg

Mii de comune, în pragul falimentului

Ziarul Libération prezintă o listă confidenţială de peste 5000 de comune din Franta care sunt în pragul falimentului. Arătată cu degetul în acest nou scandal, care ar putea lua proporţii şi mai mari: banca Dexia. Cum scrie şi editorialistul de la Libération, "nu mai e vorba de Grecia sau de Italia, ci de Angoulême, Saint-Tropez, Argenteuil sau Saint-Etienne".

Cu alte cuvinte de oraşe sau colectivităţi locale din Franţa, luxoase sau nu. Structuri care printr-un sistem complex de împrumuturi realizate în anii 90 şi 2000 pe lângă banca Dexia, au ajuns să fie azi în pragul falimentului. Precizăm pentru început că fişierul informatic pe care a pus mâna Libération se referă la banca franco-belgiană Dexia dar şi altele precum Crédit Agricole sau Société Générale, şi ele foarte active în acest segment al împrumurilor falimentare.

Împrumuturile toxice

În anii 90, Dexia a observat că dobânzile scăzuseră foaret mult iar concurenţa îi diminuase simtitor marja de câstig. Condiţii grele aşadar în care bancherii - pe vremea aceea doar francezi - inventează asa-zisele "împrumuturi structurate". În primii ani după contractarea împrumutului, clientul iese câştigător dobânzile fiind foarte mici. 3-4 ani mai târziu, lucrurile se complică însă, împrumutul devine extrem de periculos şi de parşiv.

Dobânzile încep să fie calculate în funcţie de indici financiari extrem de variabili şi variaţi - cum ar fi cursul francului elveţian, cel al yenul japonez sau al dolarului american. Cu alte cuvinte, orice eveniment mondial susceptibil să aibă repercusiuni economice - de exemplu o catastrofă tip Fukushima sau o decizie a Băncii Centrale Elveţiene - riscă să zdruncine finanţele unei comune franceze. Incredibil dar adevărat, oraşe, orăşele, departamente sau regiuni, colectivităţi locale de dreapta sau de stânga, toată lumea a cumpărat aceste împrumuturi "toxice".

În momentul culminant acestea au atins - numai pe lângă banca Dexia - suma uriaşă de 25 de miliarde de euro. Astăzi, potrivit estimărilor făcute de bancă, ele ar putea costa cel putin 4 miliarde de euro mai mult. O penalitate pe care va trebui s-o scoată din buzunar respectiva municipalitate, colectivitate teritorială sau chiar spitalul public care a contractat un astfel de împrumut toxic.

Multe dintre acestea riscă deci să devină falimentare. Cu alte cuvinte, zeci de servicii publice precum creşe, şcoli, colegii sau servicii municipale riscă să aibă de suferit fiind finanţate tocmai de colectivităţile teritoriale în dificultate financiară.

Acestei prime ameninţări pentru cetăţeanul de rând i se adaugă o a doua: aceea a măririi impozitelor locale. Colectivităţile teritoriale neavând voie să prezinte un buget dezechilibrat, contribuabilul va fi şi de această dată marele perdant.