„Miracolul leton” – de la cea mai gravă recesiune la „Elveţia Balticii”

În decembrie 2008, după izbucnirea crizei, mii de oameni au semnat o petiţie online prin care cereau Suediei să le invadeze ţara. Era un umor dulce-amar. În aceeaşi lună, Letonia devenea primul stat membru al Uniunii Europene care primea un ajutor de urgenţă de la Uniune şi Fondul Monetar Internaţional. Din cei 1,2 miliarde de euro împrumutaţi atunci, Letonia a rambursat, vineri, 211 milioane de euro, adică aproape o cincime din bani, scrie „Le Figaro”, care citează un comunicat al FMI.

Prin această operaţiune, dobânda ratelor a scăzut cu circa 25%, oficialii letoni declarând în repetate rânduri că doresc să se pună în acest fel la adăpost de o revenire a crizei mondiale şi că vor face asta prin reducerea datoriilor pe care le au de achitat. Letonia mai are de dat înapoi aproape 800 de milioane de euro până în 2015, dar autorităţile de la Riga spun că nu va fi o problemă. Vor chiar să termine de rambursat banii până în 2014. „E important şi pentru alte ţări să se inspire din ceea ce a făcut Letonia”, declara, în iunie, directorul-general al FMI, Christine Lagarde.

Ce s-a întâmplat însă din 2009 şi până acum? După ce a cerut ajutorul internaţional, PIB-ul Letoniei a scăzut în 2009 cu 25%. În 2010, scăderea a fost de 0,3%. Însă în 2011, Letonia a cunoscut o creştere economică de 5,5%, iar trendul ascendent va continua şi pentru anul în curs, chiar dacă estimările arată că anul acesta creşterea va fi ceva mai mică, de 3,5%, potrivit FMI. Însă în decursul celor doi ani, au existat măsuri de austeritate draconice. Reduceri de de cheltuieli publice – tăieri de salarii şi de pensii, restructurări, dar şi reforme structurale. Adică drumul invers faţă de statele din sudul Europei, care în 2008-2009 au acordat stimulente importante pentru economie.

Numeroşi economişti au criticat costul social şi uman al reformelor, care a determinat o imigraţie importantă şi degradarea serviciilor publice. Şomajul rămâne destul de ridicat, la circa 15% din populaţia activă şi s-ar putea menţine peste 10% până în 2017. În afară de România, Letonia este singurul stat din Europa centrală şi de est care şi-a menţinut intenţia de a adopta moneda unică europeană. Riga intenţionează să intre în Eurozonă în 2014 şi de aceea şi-a menţinut şi pe parcursul crizei moneda naţională – latul – direct dependent de euro, în ciuda sfaturilor FMI.

Anul acesta, Letonia a avut colectări la buget peste aşteptări şi dobânzi la împrumutul de pe pieţe mai mici, ceea ce a lăsat loc pentru o politică de taxe propice creşterii economice, a indicat, în urmă cu câteva zile, agenţia de rating Fitch. Letonia se împrumută acum de pe pieţe cu o dobândă de 5%, ceea ce arată că încrederea investitorilor a crescut. Evoluţiile fiscale pozitive, dar şi competititivitatea au determinat agenţia să prevadă un deficit mai mic anul acesta pentru Letonia, de 2% din PIB.

Există însă şi alte „secrete” ale acestei reveniri spectaculoase. În primul rând, a crescut consumul intern, dar şi valoarea investiţiilor străine, potrivit agenţiei de ştiri LETA. De asemenea, Letonia a învăţat să utilizeze mai eficient fondurile europene, iar şomajul, chiar dacă se menţine ridicat, a scăzut totuşi faţă de anul trecut. Un motiv de nemulţumire ar fi însă în ceea ce priveşte exporturile, care au scăzut faţă de anul trecut cu 20%.

Sectorul bancar este şi el destul de solid. Depozitele asiguratorii sunt peste cele cerute de regulamentele europene, respectiv, în loc de 8%, sunt de aproape 15%.

Explicaţia? Băncile letone au primit un influx de capital din pricina problemelor pe care le are Ciprul, până nu demult paradis fiscal. Din cauza riscurilor, mulţi deţinători de conturi consistente din statele ex-sovietice au decis să îşi transfere banii în Letonia, potrivit agenţiei Bloomberg. Doar în prima jumătate a anului, au existat intrări de 1,2 miliarde de dolari în băncile letone. Totatul depozitelor deţinute de non-rezidenţi se ridică la 10 miliarde de dolari. Ceea ce reprezintă peste jumătate din depozitele deţinute de băncile letone, un procent mai ridicat decât cel al Elveţiei. Ce-i drept, la fel de mari sunt şi riscurile ca aceşti bani să iasă din ţară la primul semn că ar exista probleme cu economia. Iar o parte din capitalul scos din Rusia în ultimii ani s-a îndreptat şi el spre Letonia. O explicaţie este că există condiţii foarte avantajoase oferite de băncile letone, o alta este că, dintre toate statele baltice, în Letonia există cel mai mare procent de vorbitori de rusă – circa 26% din cei 2,1 milioane de locuitori. În plus, compania aeriană letonă a introdus zboruri directe către Rusia, dar şi către state fost-sovietice precum Uzbekistan sau Azerbaidjan.

În contextul acestei situaţii economice peste aşteptări, Seimul, sau Parlamentul leton a votat săptămâna trecută o creştere de buget de circa 125 de milioane de euro.