Noi măsuri de austeritate și reforme structurale în Spania

Corespondentul RFI la Madrid, Mugur Chiujdea

În conferința de presă de după ședința de Guvern de vineri, Soraya Sáenz de Santamaría, viceprim-ministrul spaniol, flancată de ministrul Economiei și cel al Finanțelor a prezentat noile coordonate ale planului național de reforme, noul plan de consolidare bugetară și noile previziuni macroeconomice, care nu mai sunt atât de optimiste precum cele prezentate la sfârșitul anului trecut.

Conform celor declarate de ministrul Economiei, Luis de Guindos, descreșterea economică a acestui an va fi de peste 1,3% din PIB, față de doar 0,5%, cât se anticipa în previziunile anterioare. La capitolul șomaj, datorie publică sau deficit bugetar, Spania va continua să înregistreze date negative, dar după cum dădea asigurări același ministru, punctul critic al descreșterii economice a fost deja atins în acest trimestru și până la sfârșitul anului va începe să scadă virulența recesiunii, iar la începutul anului viitor se va atinge un important punct de inflexiune, când economia spaniolă va începe firav să crească cu 0,5%.

Noul plan de consolidare bugetară

În ceea ce privește noul plan de consolidare bugetară, care de asemenea a fost aprobat vineri, atingerea obiectivului de deficit de 3%, exigența Comisiei Europene pentru anul viitor, a fost amânată pentru anul 2016, după ce anul acesta cheltuielile au depășit veniturile cu 7%, atingând cea mai înaltă rată de deficit public între cei 27 de membri ai UE, cu mult sub angajamentele luate la începutul anului trecut. Autoritățile de la Madrid speră că acest nou efort de a introduce reforme structurale va fi de ajuns pentru a convinge autoritățile de la Bruxelles să dea Spaniei un nou răgaz de doi ani pentru atingerea obiectivului de 3%.

Reformele impuse prin acest nou set de măsuri, conform propriilor declaraţii ale Guvernului, sunt ambițioase și afectează diverse domenii socio-economice, precum piața internă de bunuri și servicii, sistemul financiar, sistemul de pensii, piața forței de muncă și sistemul administrativ, unde Executivul pretinde că mai are un bun spaţiu de manevră, pentru a introduce noi măsuri de austeritate, care vizează reducerea numărului funcţionarilor publici, încă peste media comunitară.

După cum promisese încă de zilele trecute, prin noul set de reforme, deși vizează în continuare consolidarea bugetară, prin continuarea politicii de austeritate, Executivul spaniol a evitat înăsprirea fiscalităţii prin ridicarea TVA-ului sau a impozitului pe venitul persoanelor fizice, optând pentru creșterea impozitelor pentru activităţile cu impact asupra mediului înconjurător, creșterea taxelor în energie, transporturi și mărirea impozitelor depozitelor bancare.

Luarea tuturor acestor măsuri, tot sub presiunea autorităţilor de la Bruxelles, s-a făcut cu o întârziere de aproape două luni faţă de termenul planificat și în contextul în care cu o zi în urmă au fost publicate noile date ale ratei șomajului, care descriu situaţia dramatică a unei societăți care se pare că nu reușește să-și găsească drumul. Peste 27% din populaţia activă nu are de lucru în acest moment, ajungând deja la aproape 6,2 milioane de persoane, cu 300 de mii mai multe decât la începutul anului, iar în Andaluzia, cea mai mare regiune a Spaniei, șomajul a trecut de 35%. Probabil cea mai impresionantă cifră este însă a celor aproape două milioane de familii unde nimeni nu are un loc de muncă în acest moment.