Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pieţe bursiere: De ce provoacă temeri băncile europene?

piete-bursiere-ce-provoaca-temeri-bancile-europene.jpg

Pieţe bursiere: De ce provoacă temeri băncile europene?REUTERS/Alex Domanski

Bursele mondiale au căzut din nou vineri vertiginos, spectrul unei recesiuni continuând să planeze. Cele mai proaste veşti la acest capitol au venit din SUA, prima economie din lume, unde piaţa imobiliară nu redemarează, şomajul creşte din nou iar activitatea rămâne foarte slabă.

Aici în Europa, mini-summitul franco-german de marţi nu a avut efectul scontat, pieţele financiare sunt mai departe îngrijorate de situaţia din zona euro. O îngrijorare provocată mai degrabă însă de sănătatea marilor bănci europene. Societé Générale de exemplu, a doua bancă din Franţa şi proprietara BRD,  şi-a pierdut în ultima lună aproape jumătate din capitalizarea bursieră. De la 42 de euro pe întâi iulie, acţiunea băncii era cotată azi la circa 21.

Cum se explică teama că bursele europene nu vor reuşi să ţină piept unei noi crize

Teama cea mare este că băncile europene nu se vor putea refinanţa. Trebuie ştiut că băncile, prin definiţie, împrumută bani la toată economia. Ori într-un scenariu de recesiune, riscul ca unii să nu mai poată rambursa creşte deci vor scădea marjele respectivelor bănci.

Mai pe înţelesul tuturor, aceste instituţii sunt bănuite că n-ar avea destule lichidităţi la îndemână. O teamă alimentată şi de Rezerva Federală Americană care zilele trecute sublinia nivelul neadecvat de bani de care ar dispune filiale americane ale băncilor europene.

Banca Centrală Europeană a pus şi ea paie pe foc recunoscând miercuri că a acordat un împrumut misterios de 500 de milioane de dolari timp de o săptămână unei mari bănci europene. Vineri responsabilii instituţiei de la Frankfurt au vrut să calmeze spiritele afirmând că băncile europene "nu stau aşa de rău ca acum 3 ani în momentul falimentului băncii americane Lehman Brothers". Referinţa nu este însă una care să liniştească temerile.

Semne că treburile nu stau totuşi foarte bine este că aceste bănci europene nu mai au încredere una în alta şi deci nu-şi mai împrumută bani între ele.

Ele au preferat de exemplu joi să depună surplusul de lichidităţi - 90 de miliarde de euro - la BCE, o sumă record pentru care însă nu vor primi decât o dobândă minimă. Acum exact 3 ani, în momentul falimentului Lehman Brothers şi deci a declanşării crizei mondiale, Banca Centrală Europeană "găzduia" uneori chiar şi 200 de miliarde de euro. Problema este că dintre băncile europene, deja toate "scuturate" de speculatori, elevii cei mai proşti ar fi băncile franceze.

Concluzia - pesimistă - a analiştilor este că în funcţie de amploarea crizei bancare vor depinde şi gravitatea şi durata încetinirii economice.

De unde această teamă că băncile europene ar duce de lipsă de lichidităţi?

Finanţatorul şi miliardarul american George Soros propunea, e adevărat, şi el acum două zile o recapitalizare a băncilor de pe bătrânul continent. La ce ar avea însă nevoie de sume mari de bani bancherii de aici?

Băncile europene, crezând că se pun la adăpost, au investit sume uriaşe cumpărând bonuri de tezaur, adică datoria, unor tări din zona euro care s-au dovedit a fi însă falimentare. Mă gândesc la Grecia şi Portugalia dar spculatorii se gândesc azi mai degrabă la Spania si Italia.

Ce se va întâmpla cu datoria suverană a acestor state dacă ele dau faliment? Si mai grav, ce se va întâmla cu aceste bănci dacă ziona euro dispare, explodează?

Oricât de imaginare ar fi aceste ipoteze, pietele bursiere s-au alimentat întotdeauna cu scenarii catastrofice. Iar băncile, al căror destin est ecum spuneam legat de cel al statelro îndatorate, plătesc azi pretul - destul de piperat, trebuie să recunoastem.

Băncile franceze sunt de părere că demonstrat acum trei ani déja că pot rezista la crize mari ;i deci au refuzat să se recapitalizeze, preferând să pună doar deoparte un procent din câ;tiguri. Strategia este însă considerată prea lentă de anumiţi analişti care remarcă faptul că în restul Europei, majoritatea băncilor au prefeerta să se recapitalizeze adică să facă apel la pietele bursiere.

Chiar dacă obeictiv vorbind, probabil că băncile franceze sunt mult mai solide decât erau în 2008, bănuielile persistă. Si din păcate, nesiguranta este lucrul de care fug toti operatorii bursieri.

881