Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Presuspendarea fondurilor structurale: dicţionar de buzunar

presuspendarea-fondurilor-structurale-dictionar-buzunar.jpg

Mai pierde România alte fonduri europene?

Comisia Europeană va trimite joi două scrisori autorităţilor române, prin care acestea sunt informate că două fonduri structurale vor fi presuspendate. Teoretic, banii nu sunt pierduţi, acesta va fi mesajul Comisiei Europene, care dă autorităţilor române un răgaz de circa două luni, pentru a ameliora sistemul de audit.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Este vorba despre un total de şapte miliarde de euro alocate programelor operaţionale de transport (4,56 de miliarde de euro) şi competitivitate economică (2,5 miliarde de euro). Serviciile de politică regională ale Comisiei Europene redactează acum aceste scrisori şi sunt pe cale să pună la punct ultimele detalii.

Le rămâne autorităţilor române acum ca în termen de aproximativ două luni să repare problemele din sistemul românesc de audit. Câteva sugestii cum să se procedeze se vor găsi în scrisorile pe care Comisia Europeană este pe cale să le redacteze.

Bruxelles-ul nu se aşteaptă ca toate problemele să fie rezolvate în aceste două luni, ci doreşte să se vadă o evoluţie clară în direcţia cea bună.

Dacă această evoluţie nu există, banii vor fi suspendaţi. În acest caz extrem, fondurile nu sunt neapărat pierdute, ci doar blocate, explică surse ale Comisiei Europene. Dacă autorităţile române ameliorează sistemul de audit până la sfârşitul perioadei actuale de finanţare (sfârşitul lui 2013), banii pot recircula.

Există diferite metode prin care se poate evita pierderea banilor”, spun surse apropiate de acest dosar.

 

Fonduri supendate, îngheţate, întrerupte?

 

Fondurile structurale primite de România pe plan UE sunt pentru moment ”îngheţate”. Cauza acestei situaţii este de găsit în deficienţele şi iregularităţile întâlnite în verificarea acestor bani comunitari.

O plată întreruptă este o plată care a fost oprită pe un timp scurt (câteva luni), în timpul unor verificări. Dacă se dovedeşte că problemele din sistem în ţara beneficiară sunt importante şi că ele nu pot fi reglate imediat, atunci plăţile sunt suspendate, uneori pentru câţiva ani. Acesta a fost deja cazul Bulgariei şi al Maltei.

Reluarea liniei de finanţare se face odată cu rezolvarea problemei, constatată prin noi verificări făcute de experţi de la Bruxelles.

Comisia Europeană nu poate verifica toate plăţile efectuate în toate statele membre UE, de aceea această sarcină îi revine fiecărei capitale în parte.

S-a constatat însă că sistemul de verificare şi control românesc nu este cel aşteptat, probleme fiind mai ales în domeniul licitaţiilor publice.

 

Imaginea României

 

Imaginea României nu va fi probabil şi mai afectată de aceste evenimente decât este ea deja în prezent. La Bruxelles, ţara este arhicunoscută ca fiind o sursă de scandaluri politice şi de evenimente nedorite, care în plus nu ştie să-şi atragă fondurile UE.

Dacă un sistem de audit nu funcţionează acum sau dacă o agenţie de plăţi agricole nu a funcţionat mult timp după aderarea la UE, aceasta nu face decât să completeze o imagine deja creată.

O fraudă ici şi una colo, un mic aranjament cu realitatea şi în general negocieri conduse cu ceva aroganţă şi fără substanţă, iată elementele de care orice funcţionar european care a dialogat cu un oficial român vă va vorbi.

 

Si după 2014?

 

Negocierile pe care liderii UE le vor purta la sfârşitul lunii noiembrie privind cadrul financiar 2014-2020 vor fi cele mai dure din istoria comunitară. Este inutil de explicat că România nu se află aici pe o poziţie de forţă. Ea este cel mai prost poziţionată dintre toate noile state membre. Teoretic, capacitatea de absorbţie a fondurilor UE şi negocierile bugetare nu au legătură. Teoretic, nici slaba capacitate administrativă şi de gestiune a acestor fonduri nu ar trebui să aibă legătură. Practic, însă, totul se leagă.

În plus, Bruxelles-ul aşteaptă cu nerăbdare să cunoască în detaliu ambiţia României în aceste negocieri, dar aceasta se lasă aşteptată.

Un posibil mediator în această problema era ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, dar el ar putea deveni membru al Curţii Europene de Conturi şi nu se ştie cine îl va înlocui.

Comisia Europeană şi statele membre nu ştiu prin urmare cui să se adreseze. Apoi, intervine aici şi partea pragmatică a negocierilor bugetare.

În momentul în care ţările mari ale UE doresc o reducere cu o sută de miliarde de euro a bugetului viitor şi cum sunt vizate aici doar politicile extrem de benefice României (agricultură şi coeziune), este clar că ţara trebuie să se aştepte să piardă ceva undeva. Ea nu este singură în această încercare, ci toate suratele ei estice cer pe o singură voce ca banii să nu fie retraşi în acest fel.

Franţa le sprijină aici, însă doar la capitolul agricol. Unica victimă va rămâne deci coeziunea, cea care alimentează fondurile structurale.

România se află în grupul ”prietenilor coeziunii” şi spune împreună cu alte 12 state membre şi viitoare membre că este de acord cu ”a cheltui mai bine”, dar nu şi ”mai puţin”.

Nu se poate spune însă pentru moment că vocea prietenilor coeziunii s-a făcut cu adevărat auzită…

601