Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Reformă şi uniune bugetară, un proiect Merkozy

cei-doi-lideri-europeni-sunt-considerati-unii-analisti-o-conducere-bicefala-zonei-euro-foto-reuters.jpg

Cei doi lideri europeni sunt consideraţi de unii analişti "o conducere bicefală a Zonei Euro". Foto: Reuters

Reformă”: acesta pare să fie cuvântul de ordine pentru Franţa şi Germania, care pledează pentru proiectul unei Uniuni Bugetare. După ce preşedintele francez Nicolas Sarkozy a vorbit în discursul rostit joi seară la Toulon despre „un nou tratat european care să refondeze şi să regândească organizarea Europei”, vineri a vorbit şi cancelarul german Angela Merkel despre „o uniune bugetară cu reguli stricte”.

Cum ar urma să arate Uniunea Bugetară despre care vorbesc cei doi lideri europeni

Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel au fost destul de rezervaţi şi nu au dat foarte multe detalii despre planul lor comun, care ar urma să fie definitivat lunea viitoare şi prezentat la summitul Uniunii Europene din 8 şi 9 decembrie. O idee ne putem face însă: viitoarea Europă va trebui să respecte o disciplină bugetară strictă, va exista o ţintă de deficit ambiţioasă – ştim că se vorbeşte deja de un deficit zero, aşa numita regulă de aur – şi va exista un plafon de îndatorare. „Regulile vor fi respectate, implementarea lor va fi controlată şi nerespectarea lor va avea consecinţe”, a mai precizat Angela Merkel. Ideea este ca derapajele unor state să nu se mai producă: „Ceea ce s-a făcut pentru Grecia nu se va mai repeta”, a avertizat şi Nicolas Sarkozy.

Ambii lideri europeni vorbesc despre modificarea tratatelor, ori asta va lua timp. Chiar şi Angela Merkel admite că vorbim de „un proces care va dura ani de zile”. Pe de altă parte, criza datoriilor europene e în plină desfăşurare şi cere acţiuni concrete. Aparent, Franţa şi Germania nu au ajuns la un consens asupra soluţiilor imediate. Vineri am auzit-o din nou pe Angela Merkel spunând răspicat că „e gravat în tratate că datoria Băncii Centrale Europene e să asigure stabilitatea monedei” şi - citind printre rânduri - nu să cumpere obligaţiunile statelor cu probleme, cum ar dori Franţa. Totuşi, în discusul cancelarului german găsim şi mici nuanţe: Merkel a subliniat că BCE e independentă şi, dacă va decide să cumpere obligaţiuni, Germania nu o poate opri.

Din discursul de joi al preşedintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, instituţia nu prea pare dispusă la concesii. BCE are, prin tratatele europene rolul de a combate inflaţia, a subliniat Mario Draghi. Totuşi, el a precizat că BCE va mai sprijini prin achiziţia de obligaţiuni statele cu probleme. Este însă de datoria liderilor europeni să adopte un pact bugetar care să impună disciplina şi prudenţa ca reguli de bază, a mai spus Draghi.

Cât priveşte euroobligaţiunile, adică acele obligaţiuni emise la comun de statele Zonei Euro, un consens franco-german este improbabil pentru moment, Parisul şi Berlinul nu sunt nici aici pe aceeaşi lungime de undă. „Cei care nu înţeleg că euroobligaţiunile nu sunt soluţia la actuala criză, înseamnă că nu au înţeles natura acestei crize”, a atacat Angela Merkel. Aşadar, acest proiect al Comisiei Europene, susţinut de Franţa, nu prea are şanse de reuşită. Rămâne de văzut care va fi alternativa pe termen scurt propusă de Franţa şi Germania pentru că timpul expiră: statele cu probleme, dar chiar şi Germania sau Franţa se împrumută tot mai greu şi tot mai scump de pe pieţele financiare.

Colapsul nu va mai putea fi evitat dacă nici la summitul Uniunii Europene nu se vor lua decizii urgente şi ferme, după cum avertizează la RFI şi profesorul de economie Daniel Dăianu.