Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România are dificultăţi în a-şi negocia partea din viitorul buget UE

Cu o rata mică de absorbţie a fondurilor UE, România nu are o putere reală în negocierile privind bugetul european pentru 2014-2020. Ţara refuză însă acest argument, spunând că el nu reflectă evoluţia situaţiei, ci doar "o fotografie actuală". Ministrul Leonard Orban s-a aflat la Bruxelles.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Rata de absorbţie nu ar trebui legată de capacitatea  României de a cere fonduri substanţiale, spune la Bruxelles ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban. El a participat luni la o reuniune a miniştrilor europeni, care dezbăteau elemene preliminare ale bugetului.

România aproape că şi-a pierdut acum statutul de beneficiar net al fondurilor UE şi nu se află în poziţie de forţă pentru a continua să ceară mulţi bani.

Incapacitatea României de a atrage fonduri le duce cu gândul pe unele state membre să-i propună mai puţini bani. România acum nu poate conta pe un sprijin european, nici măcar din partea unor state care au şi ele nevoie de bani, iată ce reiese din cele spuse de Leonard Orban: "În momentul de faţă nu avem foarte multe state care să fie aliate din punctul ăsta de vedere. Mai degrabă sunt state din grupul celor care sprijină politica de coeziune, care ar sprijini această ideea a legăturii dintre rata de absorbţie şi alocările respective".

Bucureştiul are însă unele argumente în favoarea sa. În primul rând, rata  absorbţiei, care de fapt pentru fondurile de coeziune s-a şi dublat în ultimele luni, reprezintă o imagine actuală şi nu una a evoluţiei viitoare.

Apoi, totul trebuie relativizat, fiindcă ţara a început doar din 2007 să atragă fonduri, spre deosebire de Polonia şi alte ţări est-europene, care au aderat la UE în 2004.

În fine, România a căpătat între timp o experienţă, unele practici au putut fi corectate din scurt, altele iau însă timp. Dar pe fundalul disputei privind bugetul european în plină perioadă de austeritate, în care ţările mari vor să plătească din ce în ce mai puţin pentru dezvoltarea altora, argumentele române riscă să nu fie auzite.

Bruxelles, Mihaela Gherghişan, despre bugetul UE, România şi fondurile europene