România, fruntaşă la numărul de anchete privind fraudele cu fonduri europene

În raportul realizat de OLAF, România se remarcă prin numărul foarte mare de anchete ce vizează eventuale fraude cu fonduri europene: 225 de cazuri în condiţiile în care pe locul doi se plasează, surprinzător, Germania, cu 168 de cazuri investigate anul trecut. Pe locul trei se plasează Italia, cu 112 cazuri.

Aceasta din urmă însă reuşeşte să provoace cele mai mari pagube bugetului Uniunii Europene, un singur caz privind deturnarea de fonduri structurale reuşind să provoace o gaură de peste 380 de milioane de euro.

Jurnaliştii de la TV5 constată însă că în spatele cifrelor, realitatea arată că România are o mare problemă cu justiţia în condiţiile în care deşi are cele mai multe investigaţii privind fraudele cu fonduri europene, are şi cele mai puţine anchete finalizate.

"Ceea ce este îngrijorător în cazul Romaniei este rata slabă a condamnărilor în urma procedurilor judiciare începute", spune Lothar Kuhl, reprezentant al Biroului European Antifraudă. Cauzele sunt anchetate, însă suspecţii sunt rareori condamnaţi.

Potrivit OLAF, important nu este atât numărul de cazuri transmise, cât eficacitatea cu care acestea sunt gestionate de autorităţile naţionale.

Statele care prezintă rate mari de cazuri fără condamnări în justiţie trădează de fapt ineficienţa sistemelor lor judiciare de a-i sancţiona pe vinovaţi.

Ca exemplu, în Romania, în peste 73 % din cazurile anchetate s-a renunţat în final la acuzaţii, în doar 23 la sută din dosare ajungându-se la condamnări.

În Germania însă, în aproape 33 la sută din cazuri s-a renunţat la acuzaţii, pentru ca 57 la sută din dosare să se finalizeze cu condamnări.

Tocmai de aceea, Uniunea Europeană a decis să înăsprească lupta împotriva fraudării fondurilor structurale şi de coeziune.

Comisia Europeană a venit cu o directivă care îşi propune să armonizeze la nivelul blocului comunitar pedepsele pentru infracţiuni penale ce au în prim plan bugetul Uniunii şi totodată să–i împiedice pe infractori să mai profite de legislaţia diferită din statele membre.

Comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding, vicepreședinte al  Comisiei explică: „Banii UE nu trebuie să intre în buzunarele infractorilor. Este esențial să instituim norme de drept penal la cel mai ridicat standard pentru a proteja banii contribuabililor noștri.

Obiectivul vizat este clar: garantarea faptului că fraudele împotriva bugetului UE nu rămân nepedepsite, făcând astfel posibilă economisirea banilor contribuabililor. Propunerea pe care o prezentăm astăzi va contribui la depășirea multitudinii actuale de dispoziții ale UE în materie de drept penal, în contextul în care, în unele state membre, o anumită infracțiune este pedepsită cu închisoarea, în timp ce în alte state membre, pentru aceeași infracțiune, nu se ia nicio măsură.”

Pentru a soluționa această problemă, propunerea Comisiei Europene definește infracțiuni precum frauda sau infracțiunile conexe, cum ar fi corupția, deturnările de fonduri, spălarea de bani sau obstrucționarea procedurilor de achiziții publice la adresa bugetului UE. Aceste definiții comune vor contribui la garantarea unei aplicări uniforme a normelor de către autoritățile judiciare din întreaga UE.

Comisia mai propune şi o pedeapsă minimă de şase  luni de închisoare pentru infracțiunile grave iar pentru recuperarea prejudiciului se permite confiscarea bunurilor obţine ilegal.