Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Siria: Alep, capitala economică a ţării devine miza conflictului

alep.jpg

Siria: Alep, capitala economică a ţării devine miza conflictului. REUTERS/Umit Bektas

După ce au încercat “eliberarea” Damascului, rebelii sirieni se concentrează acum asupra unui alt oraş cu încărcătură simbolică, Alep, capitala economică a Siriei. Luptele în acest oraş durează de 6 zile iar rezultatul lor rămîne incert.

Strategia răsturnării regimului Bashar al-Assad prin provocarea unei revolte generale la Damasc nu a reuşit. Practic în aceste momente trupele guvernamentale sunt pe cale de a prelua controlul asupra ultimelor bastioane ale rezistenţei rebelilor în capitala siriană.

Oraşul Alep are însă o cu totul altă configuraţie strategică. El se află nu departe de graniţa cu Turcia, la o distanţă de 350 de kilometri de Damasc.

Este considerat capitala Siriei de Nord, iar dacă rebelii vor reuşi să-l controleze, oraşul Alep ar putea deveni un loc simbolic pentru instalarea unui eventual guvern de tranziţie creat de opozanţi.

În prezent atît rebelii cît şi regimul de la Damasc îşi trimit întăriri în acest oraş care a aşteptat de fapt un an înainte de a se revolta. Abia în luna mai anul acesta studenţii au început să organizeze primele manifestaţii şi mişcări de protest la Alep, oraş numărînd 2 milioane 5 sute de mii de locuitori, unde suniţii sunt majoritari, dar unde trăieşte şi o importantă comunitate creştină.

În cazul unei victorii la Alep,  rebelii ar putea miza şi pe asfixierea economică a regimului de la Damasc, deşi acesta este sprijinit de Rusia şi de Iran, precum şi de hezbolahii din Liban.

În altă ordine de idei, bătălia continuă şi pe teren diplomatic iar Moscova critică vehement Washingtonul pentru atitudinea adoptată faţă de rebelii sirieni. Mai precis, ministrul de externe Serghei Lavrov reproşează Statelor Unite că nu au condamnat atentatul de pe 18 iulie de la Damasc, soldat cu moartea mai multor înalţi demnitari sirieni. Poziţia americană este "oribilă", afirmă Serghei Lavrov care mai ajunge la concluzia că tăcerea Washingtonului în acest context echivalează cu o “justificare a terorismului".

Războiul total în care s-au angajat cele două tabere din Siria nu este cu siguranţă unul dus cu mănuşi, iar atrocităţile se acumulează de ambele părţi. Organizaţia Naţiunilor Unite a decis în acest context să nu mai contabilizeze morţii din Siria.

Bătălia de la Alep va depinde în mare măsură şi de atitudinea pe care o va avea Turcia, ţară care are o frontieră comună lungă de 877 de kilometri cu Siria. Iar pe teritoriul Turciei se află în prezent peste 44 000 de refugiaţi sirieni care alimentează cu personal forţele rebelilor. Economic vorbind, oraşul Alep este orientat spre Turcia şi îşi datorează prosperitatea din ultimii ani intensificării schimburilor cu această ţară.

Războiul civil din Siria riscă să depăşească graniţele sale şi prin manipularea de către regimul de la Damasc a kurzilor sirieni. Dintr-o populaţie de 23 de milioane de locuitori, cît numără Siria, 9 la sută sunt kurzi, ori s-ar părea că Bashar al-Assad manevrează în prezent pentru a-i incita pe kurzii din Turcia să se revolte împotriva statului turc.

Din 1984 încoace revolta kurzilor din Turcia, care cer autonomie şi chiar independenţă,  a provocat deja moartea a 45 de mii de persoane. Grupuri de insurgenţi kurzi instalate în Siria par să se agite în prezent, ceea ce a a provocat de altfel neliniştea Ankarei. Ingredientele unui conflict regional sunt deci numeroase în zonă, iar provocările nu lipsesc pentru că regimul sirian, aflat sub o enormă presiune, este capabil să joace pe cartea generalizării conflictului şi incitării diverselor etnii să se lupte unele împotriva altora.