Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Spania şi Italia provoacă noi agitaţii în zona euro

Confruntată de mai multe săptămâni cu criza datoriilor - a Greciei în particular - zona monedei unice europene a intrat parcă într-o spirală fără sfârşit. Măsurile luate luna trecută pentru a salva Grecia de la faliment nu au reuşit să calmeze spiritele, la fel nici găsirea unui acord privind ridicarea plafonului datoriei americane nu a pus capăt speculaţiilor.

Nedumeririle privind compromisul găsit de Barack Obama cu adversarii săi republicani au declanşat, prin ricoşeu, noi tensiuni din zona euro, în particular în rândul ţărilor cele mai fragile cum sunt Italia şi Spania, cele mai îndatorate după Grecia.

Trebuie spus că numai datoria Italiei e de două ori mai mare decât cele trei state salvate până acum de la faliment - Grecia, Irlanda şi Portugalia. O cedare la Roma ar ameninţa întreaga zonă euro. Italia şi Spania reprezintă 30 la sută din PIB-ul zonei euro.

Se exclude posibilitatea unui plan de salvare pentru Spania şi Italia

Un factor agravant în această perioadă estivală este faptul că nimic nu este pus la punct pentru a evita o extindere. Comisia de la Bruxelles exclude orice discuţii referitoare la un plan de salvare a Italiei sau a Spaniei iar măsurile luate la summit-ul consacrat zonei euro în 21 iulie nu sunt încă puse în practică.

Fondul de stabilitate financiară creat atunci nu are decât 750 de miliarde de euro, cu o garanţie efectivă de împrumut de doar 440 de miliarde, sumă considerată insuficientă pentru a sări eventual în ajutorul Italiei sau Spaniei.

În fapt, spirala infernală în care pare că a intrat zona euro îşi are explicaţiile tot de celalată parte a Atlanticului. Criza plafonului datoriei amerciane, chiar dacă a fost provizoriu rezolvată, a arătat lumii întregi că supraîndatorarea statelor poate lovi peste tot, inclusiv în prima economie a planetei.

Analiştii şi-au adus atunci aminte că nici pe bătrânul continent treburile nu s-au rezolvat complet, planul de salvgardare a Greciei din 21 iulie nu a liniştit pieţele decât pentru un timp. Nu le-a liniştit pentru că acest plan mai trebuie să fie acum aprobat şi de parlamente.

Ce spun analiştii?

În Franţa votul este programat pentru 6 septembrie, când începe o sesiune paralmetară extraordinară. Prea lent, prea târziu, prea birocratic, îşi spun probabil operatorii bursieri. Cu toate că liderii zonei euro au demonstrat, e adevărat că pe ultima sută de metri, că sunt dispuşi să salveze moneda unică, unii dintre ei continuă să evoce implozia zonei euro.

Se vorbeste de exemplu despre scoaterea temporară a unei ţări din acest club, lucru care ar penaliza şi mai mult respectiva ţară dar şi pe creanţierii ei şi în plus ar provoca daune şi printre partenerii ei rămaşi în zona euro.

"Ce este atunci de făcut pentru a calma definitiv tensiunile", se întreabă Le Monde. Influentul ziar francez vine cu răspunsul unui mare economist francez. Daniel Cohen spune că Europa trebuie să facă totul pentru a obliga piaţa bursieră să capituleze. În opinia sa, Banca Centrală Europeană trebuie transformată într-o "bombă nucleară". BCE ar trebui de exemplu să fie lăsată să cumpere datoria unei ţări din zona euro de îndată ce apar tensiuni pe piaţă. Apoi, BCE ar trebui să fie lăsată să imprime bani cât e nevoie.

 
Paris, Vasile Damian, despre agitaţia zonei euro