Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Theodor Stolojan la RFI: "Creditorii trebuie să îşi asume responsabilitatea"

Creditorii trebuie să îşi asume responsabilitatea pe care o poartă în această criză a datoriilor şi să accepte pierderile, spune la RFI europarlamentarul PDL Theodor Stolojan. Potrivit acestuia, impasul la care s-a ajuns la nivelul Uniunii Europene vine în contextul în care băncile încearcă să împingă aceste pierderi spre fondul Zonei Euro. Theodor Stolojan mai spune că miza summitului de duminică ţine de recâştigarea încrederii. Totodată, soluţiile nu vor veni prea curând, crede europarlamentarul.

Duminică nu cred că se poate face prea mare lucru... Ceea ce nelinişteşte foarte mult pieţele financiare internaţionale, creditorii, este că nu ştiu încă cât de mult vor pierde. O altă îngrijorare a pieţelor este că stagnarea economică din UE, creşterile foarte mici, tendinţa de încetinire a creşterilor economice vor avea un impact asupra portofoliului de credite şi de investiţii al băncilor şi nu numai, al fondurilor de pensii şamd. Şi în România, în condiţiile în care vorbim de o încetinire a ritmurilor de creştere economică, este posibil ca impactul asupra băncilor să fie de deteriorare a portofoliului lor de credite, pentru că într-o economie care nu creşte suficient, sigur că apar greutăţi de rambursare a creditelor.

Rep.: Cum pot fi convinse cele două părţi să accepte pierderile de care vorbeaţi?

Theodor Stolojan: N-au încotro. Timpul lucrează la recunoaşterea adevărurilor economice care nu pot fi zăpăcite de o idee năstruşnică sau de un fond creat nu ştiu pe unde... Trebuie să înţelegem că o ţară, ca şi o firmă, ca şi o familie, nu are o capacitate nelimitată de a se împrumuta şi de a trăi foarte multă vreme numai pe seama depăşirii cheltuielilor de către venituri. Vine un moment când trebuie să adaptezi consumul şi investiţiile la nivelul veniturilor pe care le ai şi la nivelul împrumuturilor pe care le poţi obţine în condiţii rezonabile de preţ.

Rep.: Ce înseamnă asumarea acestor pierderi?

Theodor Stolojan: În acordul din 21 iulie, s-a acceptat ca creditorii privaţi să participe voluntar să reînnoiască, să schimbe obligaţiunile guvernamentale emise de Grecia cu alte obligaţiuni, pe o perioadă mult mai lungă de timp, dar reduse ca valoare cu 21%. Acum, după cum aţi văzut, s-a ajuns la concluzia că nu este suficientă această reducere pentru ca Grecia să îşi revină. Şi atunci se discută, iată, de reduceri de 40%, de 50%, după alţii, de 60%, rămâne de văzut... Important este că, după doi ani, s-a recunoscut ceea ce trebuia recunoscut de la bun început, pentru că solidaritatea care există între statele membre în Zona Euro înseamnă lipsa responsabilităţii.

Rep.:  Spuneaţi că duminică nu trebuie să ne aşteptăm la soluţii miraculoase, atunci v-aş întreba când?

Theodor Stolojan: Nu vă faceţi absolut nici o îngrijorare mai mare decât trebuie. Zona Euro va rezista în continuare. Deja, piaţa, la această criză care s-a creat în ultimii ani şi la ce s-a întâmplat în Zona Euro, există deja două răspunsuri foarte clare şi care sunt mulţumitoare până acum faţă de ce trebuia făcut pentru viitor. Pieţele financiare nu mai merg să judece statele membre din Zona Euro în acelaşi registru. Acesta este răspunsul dat de pieţele financiare internaţionale, iar al doilea răspuns l-au dat instituţiile europene, care au adoptat recent un pachet de măsuri care merg până la sancţionarea statelor membre care depăşesc anumiţi parametri stabiliţi de ceea ce se cheamă deficit al bugetului public sau mărimi ale datoriei publice. Ce nu avem? Nu avem răspuns pentru situaţia concretă a unor ţări super îndatorate.

Rep.: Mai e şi ameninţarea agenţiilor de rating care, iată, tot aduc în discuţie Franţa?

Theodor Stolojan: Sigur, rezultatele se cumulează acum, dar ideea finală este: creditorii trebuie să accepte pierderi. Ce încearcă creditorii privaţi? Să împingă aceste pierderi pe seama unui fond constituit la nivelul Zonei Euro. Şi avem reacţia Germaniei, care este cel mai mare garantor al acestui fond. Dacă vreţi, există o pierdere care încă nu e recunoscută la mărimea ei şi pe care fiecare încearcă să o plaseze în curtea altuia. Şi de aici confuziile, discuţiile şi toate problemele pe care le parcurgem.

Rep.: Ce riscă România în faţa acestor incertitudini?

Theodor Stolojan: Turbulenţele acestea fac ca România, care are totuşi o situaţie a finanţelor publice stabilă, la ora actuală (...) dau un cost mai ridicat al operaţiunilor de finanţare. Avem un risc care, din păcate, e la fel de vizibil, care este eventuala intrare în recesiune a ţărilor UE, unde e cea mai mare parte a comerţului exterior, a exporturilor româneşti. Acestea ne fac acum să trecem de la o prognoză de creştere economică de 3,5-4%, undeva la 2%, mai mică decât ne aşteptam, pentru anul viitor.

Rep.: Ar putea fi convinşi, până la urmă, creditorii să accepte aceste pierderi până la summitul G20, dacă aceste summituri ale UE nu vor aduce soluţiile salvatoare?

Theodor Stolojan: Nu cred că până la summit vor fi convinşi, dar pas cu pas, vor trebui să accepte că totul are un cost politic pentru guvernele care participă la asemenea operaţiuni.

Theodor Stolojan, intervievat de Andreea Orosz