Ţinta de inflaţie mai mică, un semnal pozitiv pentru economie

BNR a revizuit în scădere proiecţia de inflaţie pentru anul 2011, a anunţat luni guvernatorul Mugur Isărescu. „Economia este aşezată pe o direcţie bună, datele privind inflaţia arată bine şi sperăm ca în această vară îmbunătăţirile să fie substanţiale”, a spus guvernatorul. El a precizat că există vulnerabilităţi, dar că ele sunt legate de mediul extern.

De ce o ţintă mai mică?

În primul rând, cererea de consum rămâne mică, aşa cum a explicat luni guvernatorul BNR. Pe de altă parte, „reprezentanţii BNR au fost foarte îngrijoraţi de cât de puternic va fi impactul preţurilor administrate în lunile iulie-august pentru evoluţia inflaţiei. Se pare că acest impact a fost unul mai mic decât se aştepta”. În aceste condiţii, se aşteaptă ca şi pentru perioada următoare el să se diminueze. Cel mai probabil, acesta este motivul care a determinat o revizuire în jos a ţintei de inflaţie, spune Dragoş Cabat.

„Poate că guvernatorul se aşteaptă pentru perioada următoare şi la o întărire a leului, care de asemenea ar conduce la o micşorare a presiunilor inflaţioniste”, estimează analistul.

Semne bune are creşterea producţiei agricole

„Pentru inflaţie, evoluţia agriculturii este foarte importantă. Vedem că, într-adevăr, avem un an bogat şi există o mare presiune pe scăderea preţurilor la produsele agricole, în special la legume şi fructe. Cu siguranţă, aceasta va aduce o competiţie şi faţă de importurile de produse agricole pe care România se bazează, din păcate, de mulţi ani încoace. Din acest motiv, iarăşi este posibil să avem şi o cerere de valută mai mică, deci şi o apreciere a leului.”

Un leu mai puternic

De asemenea, preţul petrolului influenţează evoluţia inflaţiei, un factor extern care nu poate fi influenţat nici de politici monetare interne, nici de evoluţia economică a ţării. „În actualul context în care putem avea o creştere economică mai redusă, atât în Statele Unite cât şi în Uniunea Europeană, ar fi normal ca şi cererea de produse petroliere şi de energie să fie mai scăzute la nivel global, iar aceasta să conducă, evident, la o reducere a preţurilor şi, de aici, presiuni mai mici pe inflaţia din România şi din celelalte ţări din lume”, explică Dragoş Cabat.

Analistul concluzionează că avem, aşadar, un cumul de factori care duc la inflaţie în scădere şi o posibilă apreciere a monedei naţionale.

Există riscul ca BNR să rateze din nou ţinta de inflaţie, aşa cum s-a întâmplat şi în trecut?

„În mod normal, atunci când se fac revizuiri în jos ale ţintei de inflaţiei, unul dintre semnale este acela de a crea aşteptări că banca naţională este încrezătoare că inflaţia va scădea şi că va implementa şi politicile monetare necesare pentru ca această scădere să fie tradusă în practică.” Cel mai probabil, BNR va rata şi anul acesta ţinta de inflaţie, însă „mai important decât a avea dreptate, este important să creeze nişte aşteptări cât mai reduse pentru inflaţie. Important este să existe o ţintă, nu ca ţinta aceea să fie atinsă”, mai spune Dragoş Cabat.

Valeriu Tabără: Avem o producţie de peste 7 milioane de tone de grâu

"Este cert acum că producţia de grâu a Romaniei a depăşit bine 7 milioane de tone, chiar dacă scriptic, ce avem noi acum după raportările fermierilor şi ale direcţiilor agricole, producţia este de aproape 6,8 milioane tone”, a declarat duminică pentru Agerpres ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. Cred că avem peste 1,5 milioane de tone de grâu în plus faţă de producţia anului trecut", a adăugat acesta.

În directă conexiune, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că creşterea economică va depăşi estimările dacă anul agricol este bun şi aduce 1 miliard de euro în plus la Produsul Intern Brut. Se observă o temperare a presiunilor inflaţioniste în ceea ce priveşte unele materii prime agroalimentare, remarcă Mugur Isărescu.