Troica impune condiţii dure Ciprului

Preşedintele Dimitris Christofias a declarat televiziunilor că a luat decizia "cu pistolul la tâmplă", dar că ea este "un rău necesar". În schimb, pentru cele câteva miliarde primite împrumut, Troica (Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi FMI) şi-a impus condiţiile. A fost cea mai lungă negociere a Troicăi–cinci luni–până ca Nicosia să accepte termenii împrumutului de 17,5 miliarde de euro. Şi aceşti termeni au fost stabiliţi până la virgulă, scrie Der Spiegel.

Funcţionarii publici şi politicienii, inclusiv miniştrii, trebuie de acum înainte să zboare la clasa Economic. Excepţie de la regulă fac doar preşedintele ţării şi liderul Parlamentului. Bugetul de călătorii în străinătate va fi redus drastic. Va dispărea şi dreptul înalţilor funcţionari de a-şi cumpăra maşini fără taxe. Salariile angajaţilor din administraţie vor fi îngheţate până în 2016.

Nici un detaliu nu este prea mic pentru UE-BCE-FMI. De pildă, reprezentanţii creditorilor au stabilit reguli de punctualitate. Orarul instituţiilor guvernamentale va începe la 8 fix. De la 1 septembrie 2013, funcţionarii publici vor avea un program clar: 37 de ore şi jumătate pe săptămână, adică 7 ore şi jumătate de lucru pe zi, potrivit memorandumului de înţelegere.

Troica a avut grijă şi de veniturile Guvernului cipriot. Acciza la tutun va creşte drastic, de la 60 la 150 de euro pe kilogram. Va creşte şi cea pentru alcool şi în egală măsură cea pentru benzină, cu 7 eurocenţi pentru fiecare litru de carburant.

Cine suferă cel mai mult?

Populaţia va fi însă cel mai greu lovită de o creştere a TVA cu două procente, ceea ce va aduce această taxă la 19%. Deocamdată, doar ca cerinţe, sunt şi tăieri în domeniul sistemului de sănătate şi al pensiilor.

Pachetul de salvare va fi însă finalizat abia la mijlocul lui ianuarie. De vină pentru dezastru sunt băncile, acuză liderul cipriot. "Deciziile bancherilor şi controlul inexistent al băncii centrale cipriote ne costă miliarde de euro", spune Christofias. Împrumutul, cerut în special pentru recapitalizarea băncilor, este echivalent cu Produsul Intern Brut al ţării pe un an. Băncile cipriote vor duce şi ele o parte din povară.

Înainte ca împrumutul să fie acordat şi pentru a minimiza costurile pentru contribuabili, acţionarii băncilor şi deţinătorii de obligaţiuni îşi vor asuma o parte din pierderi, scrie publicaţia germană, citând din memorandum. Ceea ce ar însemna că, în general, creditorii băncilor cipriote nu vor putea să-şi retragă banii. O parte din aceşti bani va fi convertită în acţiuni bancare. Luând această decizie, Troica evită o posibilă situaţie stânjenitoare. Un capital substanţial depus în băncile cipriote e reprezentat de bani ruseşti, mare parte din ei de origine dubioasă. Şi ar fi destul de dificil de explicat publicului european de ce taxele sunt folosite pentru salvarea oligarhilor ruşi.

În acelaşi timp, însă, Ciprul va fi nevoit să-şi reconstruiască sectorul financiar în anii următori şi să-şi înăsprească regulamentele şi lupta împotriva evaziunii fiscale şi a spălării de bani.