Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Vasilescu (BNR): Să nu facem greşeli majore; la măsuri geniale nu ne putem aştepta!

România nu trebuie să facă "greşeli majore", pentru a nu se întoarce în recesiune. Avertismentul vine de la consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. El spune într-un interviu la RFI că "România nu se vede direct ameninţată" de criza datoriilor din spaţiul european. "Nu există nici un pericol de încetare de plăţi în România", asigură Adrian Vasilescu. El mai declară că "falimentul Greciei, falimentul unei ţări nu poate fi o realitate!".

Reporter: Credeţi că România a ieşit definitiv din recesiune sau procesul este reversibil?

Adrian Vasilescu: Din punctul meu de vedere, în primul rând, trebuie să departajăm: criza este întregul, ceea ce frământă planeta, începând din august 2007; recesiunea este o parte a întregului şi se produce din când în când. America a ieşit din recesiune încă din 2009, Europa mai toată a ieşit din 2010, iar noi am ieşit în 2011. Important ar fi să nu ne întoarcem înapoi în recesiune şi să vedem cum facem încet-încet să stingem efectele crizei, dar problema esenţială este una singură: să nu facem greşeli majore! Pentru că la măsuri geniale nu ne putem aştepta. Numai tehnologia s-a dezvoltat pe bază de măsuri geniale. În rest, economia s-a dezvoltat prin evitarea greşelilor.

 

Rep.: La ce fel de "greşeli majore" vă referiţi?

A.V.: Greşeli majore în creşterea economică. O măsură care să întoarcă recesiunea, o măsură care să blocheze aducerea de noi venituri la buget şi aşa mai departe.

 

Falimentul Greciei "nu poate fi o realitate"

 

Rep.: Agenţia Reuters anunţa recent că bancherii europeni se pregătesc de falimentul Greciei. Credeţi în acest scenariu, domnule Adrian Vasilescu?

A.V.: Falimentul Greciei, falimentul unei ţări nu poate fi o realitate! Poate intra o ţară în încetare de plăţi. Asta este cu totul altceva. Nu poate fi falimentată o ţară. Deocamdată cred că mai este mult până s-ar putea ajunge la o convenţie privind încetarea de plăţi a Greciei (…).

Băncile care sunt creditoare în Grecia s-ar putea să dea piept cu un concept revigorat în 1999 şi anume împărţirea poverii. Am putea să vedem şi asta, să li se spună unor bănci: aveţi de luat 100 de miliarde de la greci, n-o să luaţi decât 50 de miliarde. Împărţiţi cu noi povara, adică noi, statele europene. Asta ar fi o posibilitate, nu neapărat şi o realitate.

 

Rep.: După Grecia, credeţi că urmează probleme economice similare în Spania, Italia şi Portugalia?

A.V.: Spania şi Italia sunt considerate două ţări prea mari să fie lăsate să cadă, dar şi prea mari să poată fi ajutate. Şi atunci li s-a dat un fel de ultimatum, să se salveze singure. Şi pot face asta. În primul rând, plecând de la ideea că cele mai mari datorii ale Italiei sunt în mediul intern, la companiile, la băncile italiene şi la populaţia Italiei.

 

România "nu se vede direct ameninţată"

 

Rep.: Ce măsuri mai trebuie să ia România, pentru a ieşi definitiv din zona de criză? Sau consideraţi că România este mai degrabă izolată de restul spaţiului european?

A.V.: România nu poate fi izolată de restul spaţiului european (…). Nu mai pot fi create insule. Criza este globală şi insulele nu sunt ferite de furia torenţilor. Totuşi, în momentul de faţă, România nu se vede direct ameninţată, în primul rând pentru că bugetul ei, chiar dacă e dezechilibrat, nu pune probleme la nivel de dezastru. Spre deosebire de multe alte ţări europene, datoria publică a statului român este la această oră, cea internă plus cea externă, la nivel de 35% din PIB. Italia are peste 100%, Grecia are 150%. Nu există nici un pericol de încetare de plăţi în România.

 
Adrian Vasilescu, intervievat de Cosmin Ruscior, despre criza din Grecia şi cea din România