Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Vicepreședintele CE, Antonio Tajani la RFI: Nu ne putem preda, nu putem lăsa Grecia abandonată propriului destin!

vicepresedintele-ce-antonio-tajani-rfi-nu-ne-putem-preda-nu-putem-lasa-grecia-abandonata-propriului.jpg

Vicepreședintele CE, Antonio Tajani (d), intervievat de Ştefan Popescu, în studioul RFI

Grecia nu poate fi abandonată propriului destin, declară într-un interviu la RFI vicepreședintele Comisiei Europene, Antonio Tajani. Pe de altă parte, decizia Guvernului român de a numi un ministru care cunoaşte mecanismele europene ar putea fi utilă, pentru ca România să poată folosi cât mai eficient posibil fondurile comunitare, afirmă comisarul italian responsabil cu Industriile. ”De fiecare dată când vin în România mă simt puţin acasă”, mai spune Tajani, întrebat despre relațiile româno-italiene.

Rep.: Sfârşitul săptămânii a fost negru pentru bursele europene. Aş dori să am o reacţie din partea dvs., în calitate de vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Antonio Tajani: Eu cred că este vorba de o criză de încredere din partea investitorilor. Există, fără îndoială şi o activitate speculativă, pentru a lovi moneda europeană, euro. Este nevoie de o ripostă politică! Este nevoie de o reacţie puternică din partea Uniunii Europene, de o dovadă de coeziune. Nu poate fi vorba de acţiunea unui singur stat sau a două state, avem nevoie de reacţia întregii Europe. Nu întâmplător, Fondul Monetar Internaţional a cerut cu o singură voce Europei să acţioneze în grabă. Şi eu sunt de acord cu acest lucru şi mai cred că discursul pe care îl va pronunţa preşedintele Comisiei Europene, Barroso, la Strasbourg, ar putea reprezenta un moment important, dovadă că Europa vrea să fie capabilă să dea răspunsuri politice, că ştie să guverneze şi o situaţie economică şi financiară dificilă.

 

Rep.: De ce nu reuşim să rezolvăm criza greacă? Aici avem impresia că s-a “aruncat cu bani” pentru Atena şi cu toate acestea, criza este tot acolo. Unii vorbesc de posibilitatea unui faliment controlat, chiar de o întoarcere la drahmă. Dumneavoastra vedeţi soluţia în ieşirea Greciei din zona euro?

Antonio Tajani: Eu sunt în mod absolut opus unei astfel de soluţii. Fără îndoială, grecii au făcut multe greşeli, fără îndoială puteau face mai mult. Dar nu putem abandona Grecia, nu o putem lăsa pe cont propriu! Pentru că a abandona Grecia înseamnă a abandona frontiera Europei! În acest moment, Atena e frontiera noastră! Dacă noi lăsăm Grecia să iasă din euro, acceptăm o înfrângere. Eu cred că Europa are încă resursele necesare, în primul rând politice şi apoi economice şi financiare, pentru a învinge această provocare. Iată de ce cred că trebuie făcut tot posibilul pentru a împiedica Grecia să iasă din euro. Trebuie să facem totul pentru a împiedica un “default” al acestei ţări, care, repet, reprezintă în acest moment toată Europa! Nu ne putem preda, nu putem lăsa Grecia abandonată propriului destin!

 

Rep.: După 2013, în noul exerciţiu financiar al Uniunii, proiecte de tipul ITER (Reactorul Internaţional Experimental Termonuclear-n.r.) şi Galileo (GPS european-n.r.) ar putea să nu mai fie finanţate de către Europa, ci doar de către guvernele naţionale?

Antonio Tajani: Noi facem totul pentru ca Galileo să rămână un proiect important în proiectul Comisiei Europene. Sunt prevăzute sapte miliarde de euro. Eu sper să pot lansa 30 din cei 70 de sateliţi ai proiectului, care va fi foarte important inclusiv pentru România. Primii doi sateliţi vor fi lansaţi la jumătatea lui octombrie, de la baza Kourou, în Guyana Franceză, în NV-ul Braziliei. Am discutat mult pe această temă atât cu primul ministru al României, Emil Boc, cât şi cu ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, despre proiectul Galileo, despre importanţa aplicaţiilor pe care le presupune Galileo, deoarece acest proiect nu este doar o reţea de sateliţi care gravitează în jurul orbitei terestre şi deci priveşte numai industria aerospaţială. Proiectul priveşte transporturile, pescuitul, sănătatea, agricultura, priveşte deci zeci de sectoare ale vieţii noastre cotidiene. Iată de ce am găsit un mare interes şi din partea Guvernului român pentru a participa în mod activ. România face parte deja din Agenţia Spaţială Europeană, dar este interesată să participe în mod activ, în mod particular, la punerea în practică a aplicaţiei Galileo. Avem o problemă în ceea ce priveşte GMS, care este celălalt program satelitar european. Este adevărat că nu a fost inserat în proiectul de buget al Comisiei Europene. Ideea este să fie finanţat de statele membre, dar vom vedea ceea ce vor decide Parlamentul European şi Consiliul European. Dacă aceste instituţii vor dori să îşi schimbe părerea şi să includă acest proiect în exerciţiul financiar 2014-2020, să prevadă o finanţare şi pentru GMS, acest lucru mi-ar face foarte mare plăcere. Dar viitorul buget european este redus faţă de ce se prevăzuse iniţial, iar Comisia Europeană, care trebuie să facă primul proiect bugetar nu a putut include şi GMS în cheltuielile prevăzute după 2013. Programul va merge înainte, dar, credem noi, va trebui finanţat de statele membre.

 

Antonio Tajani: IMM-urile sunt sistemul vascular al sistemului economic european

 

Rep.: La nivelul Comisiei Europene, dumneavoastră vă ocupaţi atât de Industrie, cât şi de Întreprinderile Mici şi Mijlocii, care sunt coloana vertebrală a economiei europene sau cel puţin aşa erau înainte de criză. Cum sunt susţinute acestea la nivelul Comisiei Europene, ce măsuri de relansare au fost luate pentru acest sector strategic şi de dezvoltare a acestuia în ţările nou integrate, ca România?

Antonio Tajani: Comisia Europeană a aprobat deja Small Business Act, care este un mănunchi de norme, de reguli de acţiuni în favoarea susţinerii IMM-urilor. Aici sunt de acord cu dumneavoastră, IMM-urile reprezintă sistemul vascular al sistemului economic european. Industria este scheletul, sistemul osos, sistemul sanguin este reprezentat de aceste 23 de milioane de IMM-uri, care, în toate ţările Uniunii, creează locuri de muncă.

 

Rep.: Şi în Italia sunt pe primul loc, e ţara cu cea mai mare densitate de IMM-uri din lume...

Antonio Tajani: Italia este, fără îndoială, ţara IMM-urilor, dar şi în România este o realitate foarte interesantă, importantă, care trebuie susţinută. Ceea ce facem în primul rând priveşte accesul la creditare, pentru că lucrul cel mai important pentru IMM-uri este finanţarea. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul şi Consiliul au aprobat, directiva cu privire la întârzierea plăţilor care impune tuturor administraţiilor publice să plătească IMM-urile, furnizorii acestora între 30 şi maxim 60 de zile. Această normă europeană, această directivă este valabilă pentru toată Uniunea Europeană şi va trebui deci aplicată în toate statele membre, inclusiv România, până la începutul lui 2013. Această normă va permite punerea în circulaţie a 180 de miliarde de euro! Deci este vorba de un mare instrument financiar numai pentru IMM-uri. În plus, pregătim tot la nivelul Comisiei un plan de acţiune, pentru a facilita accesul la creditare pentru IMM-uri. Ne ocupăm şi ca aplicarea acordului de la Basilea 3, care priveşte controlul instituţiilor financiare, băncile a€“ un acord destul de complicat atât pentru ascultători, dar şi pentru noi înşine - şi anume garanţiile care se cer astăzi să fie scăzute de la 75% din valoarea împrumutului la 50%. Asta înseamnă că vor fi în circulaţie mai mulţi bani pentru IMM-uri. Deci mai multe finanţări pentru mai multe IMM-uri. Ne ocupăm şi pentru o mai mare internaţionalizare a IMM-urilor europene, pentru că suntem convinşi că există pieţe extraeuropene, unde pot lucra şi exporta şi mă gândesc la Rusia, la Brazilia, la China, la Africa, la America de Sud. Din păcate, întreprinderile mici şi mijlocii europene lucrează foarte puţin în afară frontierelor Uniunii. Astăzi, numai 25% din IMM-uri lucrează în afară graniţelor statului de apartenenţă şi numai 13% în afară graniţelor europene! Asta înseamnă că majoritatea covârşitoare a înterprinderilor mici şi mijlocii nu are ocazia să se dezvolte în străinătate.

 

Rep.: Domnule vicepreşedinte, deschidere sau protecţionism faţă de China?

Antonio Tajani: Amândouă... De fapt, protecţionism, în sensul clasic al termenului, nu. Deschidere în mod cert! Eu cred că este nevoie de reguli care să fie respectate. Eu sunt foarte mulţumit când noi ne deschidem piaţa şi ajung produse chinezeşti şi investitori chinezi. Acest lucru este pozitiv! Nu aş numi protecţionism ceea ce eu aş numi legitimă apărare a aşa-numitului know-how european. O companie românească, în urma unei activităţi de cercetare şi inovaţie, descoperă ceva ce o face mai competitivă pe piaţă, are sau nu are dreptul să îşi vadă protejată munca? Sau este corect ca acest patrimoniu să vină achiziţionat de oricine, fără niciun control, fără nicio protecţie şi apoi să fie strămutat în altă parte, în China sau în Statele Unite, în Rusia, India etc.? Eu cred că nu! Dacă este vorba de o investiţie extraeuropeană în Europa în scop comercial, este binevenită. Eu vreau numai să împiedic ca cineva să vină în Europa, să îşi cumpere o fabrică, cu tot cu know-how-ul său, apoi să o închidă, să lase muncitorii pe drumuri şi să poarte cunoştinţele noastre în altă parte a lumii. Acest lucru înseamnă concurenţă neloială, este sora dumping-ului. Eu vreau să fie ca în fotbal, atunci când se joacă acasă sau în deplasare este nevoie de aceleaşi reguli: dacă Steaua Bucureşti joacă la Roma, trebuie să găsească aceleaşi reguli ca atunci când joacă acasă, dacă o echipă italiană care joacă în România nu are aceleaşi reguli, atunci turneul degenerează. Iată de  ce trebuie să ne gândim nu la un protecţionism, ci la o tutelă a sistemului nostru antreprenorial. Asta nu înseamnă că suntem contra pieţei libere! Dimpotrivă, înseamnă să impunem reguli pieţei libere, pentru că o piaţă fără reguli nu mai este o piaţă.

 

Rep.: Dar în alte ţări se vorbeşte de “relocalizare”, de repatriere a industriilor, acest lucru nu merge contra pieţei libere?

Antonio Tajani: Nu, noi trebuie să facem în aşa fel încât industriile noastre să rămână în Europa. Nu putem însă să privim cu egoism, pentru că eu vorbesc de delocalizare numai când o industrie merge în afara Europei. Cu instituirea pieţei libere trebuie să considerăm toate părţile Uniunii Europene cu aceleaşi drepturi. Dacă o fabrică pleacă din România pentru o altă ţară a Uniunii sau invers, atunci nu mai e delocalizare, cel puţin eu aşa consider. Suntem tot în Europa şi noi trebuie să privim piaţa europeană ca pe o piaţă comună. Trebuie să facem un salt de calitate, mai ales în acest moment, pentru că România singură nu poate învinge competiţia contra Chinei, Italia singură nu poate fi mai competitivă decât SUA, Germania singură nu poate învinge competiţia cu India, Franţa singură nu poate reuşi în faţa Rusiei, dar Europa unită poate fi competitivă pe scena economică şi politică mondială. Iată de ce este nevoie de mai multă Europa, iată de ce nu am fost de acord, aşa cum nu a fost de acord întreaga Comisie Europeană cu poziţia unor state membre care au spus NU intrării în Schengen a României şi a Bulgariei. Colega mea, doamna comisar Malmström (responsabilă de Afaceri Interne-n.r.), a afirmat că în ce ne priveşte, România respectă criteriile pentru a intra în Schengen. Poate ceva mai mult europenism şi mai puţin naţionalism ne-ar face bine tuturor şi asta în ce priveşte inclusiv marea finanţă. Este nevoie de mai multă guvernare europeană, dacă vrem cu adevărat să ieşim din această criză şi să dăm răspunsuri concrete la jumătate de miliard de cetăţeni europeni, care aşteaptă de la politica europeană acţiuni puternice şi concrete.

 

Numirea lui Leonard Orban, ”un pas înainte”

 

Rep.: Unele naţiuni europene, ca România, au dificultăţi cu absorbţia fondurilor europene. Ce anume face Comisia pentru a le ajuta să îşi amelioreze această absorbţie de fonduri atât de necesară pentru dezvoltare?

Antonio Tajani: Mi se pare că un pas înainte a fost făcut chiar în aceste zile. Guvernul român a numit un fost coleg al meu, fostul comisar Orban, noul ministru al Ministerului Afacerilor Europene. Colegul meu, Hahn, responsabil de fondurile europene, s-a întâlnit atât cu ministrul Orban, cât şi cu ministrul responsabil cu utilizarea fondurilor comunitare şi al Turismului, Udrea. Deci cu o acţiune de strânsă colaborare, de discuţii concrete, ceva paşi înainte sunt pe cale să se facă. Am vorbit cu toţi protagoniştii acestor întâlniri şi mi-au părut toţi mulţumiţi după reuniunea de la Bucureşti. Deci cred că în următoarele săptămâni, în următoarele luni ceva mai multe se vor putea face ca România să poată folosi mai bine fondurile europene. Vina este a tuturor şi a nimănui, dar şi România trebuie să prezinte proiecte, să fie foarte activă! Salut decizia Guvernului român de a numi un ministru care cunoaşte mecanismele europene, deoarece a fost mai întâi responsabil cu aderarea şi apoi atâţia ani comisar, deci ar putea fi util pentru o acţiune puternică, pentru ca România să poată folosi cât mai eficient posibil fondurile comunitare.

 

Rep.: Şi o ultimă întrebare. Sunteţi un lider european, dar şi un om politic italian, cum vedeţi astăzi relaţiile româno-italiene? Avem şi un parteneriat strategic, e exploatat aşa cum se cuvine sau nu?

Antonio Tajani: Eu sunt născut la Roma şi de fiecare dată când vin în România mă simt puţin acasă. Îmi aduce aminte de oraşul meu natal.

 

Rep.: Sunteţi în Imperiu...

Antonio Tajani: Avem o istorie comună recentă, imperiul a fost acum mii de ani. Dar avem o istorie comună, o cultură comună, valori comune, o religie comună, vorbim limbi care sunt fiice ale limbii latine. Pentru noi, italienii, este atât de uşor să înţelegem româna, că deseori nu avem nevoie de interpret şi nu întâmplător atâţia cetăţeni români lucrează în Italia şi după o lună-două vorbesc deja limba italiană. Şi nu e întâmplător că atâtea întreprinderi italiene lucrează în România, nu este întâmplător că prima destinaţie turistică a românilor este Italia şi că luna august este luna turismului italian la Bucureşti. Toate acestea înseamnă că avem o viziune comună. Nu este întâmplător că în ultimele luni numai au venit în vizită oficială la Bucureşti preşedintele Republicii italiene, Napolitano şi premierul Berlusconi. Iată de ce cred că această comuniune România-Italia trebuie să se intensifice într-un context comunitar, într-un context mai amplu, deoarece acest lucru este benefic ambelor ţări. De la Bruxelles, atunci când se vede cum se creează o viziune comună între ţările membre, nu putem fi decât mulţumiţi. Ca italian sunt şi mai mulţumit, pentru că, repet, România îmi aduce aminte de oraşul meu natal şi atâtea frumuseţi de pe teritoriul românesc îmi aduc aminte de frumuseţile pământului italian şi aceste legături puternice-limba, istoria-sunt ceva foarte puternic, care trebuie să facă aceste ţări mereu mai apropiate. Şi asta cu atât mai mult cu cât cele două ţări sunt în Europa. Şi nu este întâmplător că Italia a susţinut România pentru intrarea în Schegen, nu este întâmplător că Italia a fost una din ţările care s-au implicat cel mai mult pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Aş spune că între Italia şi România există un raport aproape fratern. Au fost câteva probleme legate de ordinea publică, dar care s-au rezolvat repede, graţie excelentei cooperări între Poliţia română şi cea italiană şi mi se pare deci că lucrurile merg bine între cele două ţări şi se vor întări şi mai mult într-un context comunitar.

825