Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Zona euro se dotează cu 800 de miliarde de euro pentru zile negre

copenhague-0.jpg

Ministrul austriac de finanţe Maria Fekter si Jean Claude Juncker.REUTERS/Fabian Bimmer

Zona euro se va dota cu un scut financiar de 800 de miliarde de euro, menit să ajute la salvarea economiilor fragile şi a băncilor până în 2014. Acordul a fost găsit vineri la Copenhaga de miniştrii de finanţe ai zonei euro. Suma este consistentă dar în acelaşi timp insuficientă.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

De la începutul crizei, europenii au pus pe picioare un Fond European de Securitate Financiara (FESF) şi un Mecanism European de Stabilitate (MES).

Cel din urmă, care-şi începe activitatea în vara, are o capacitate de împrumut efectivă de 500 de miliarde de euro. Primul, FESF, care va dispărea în 2013, împrumuta deja sume importante economiilor portugheză, irlandeză şi greacă.

Miniştrii de finante ai zonei euro au acceptat ideea de a uni cele două capacităţi de împrumut : 500 de miliarde de la MES cu cele deja aproximativ 300 de miliarde  alocate din 2010 şi până astăzi Greciei, Irlandei şi Portugaliei de FESF. Se ajunge astfel cu greu la aproape 800 de miliarde.

Dar cum cele 300 de miliarde sint deja imprumuturi angajate şi nu bani noi, de fapt vorbim despre un total teoretic de 800 de miliarde ; practic, capacitatea de împrumut în viitor, dacă alte economii se prăbuşesc , va fi de 500 de miliarde.

Dar  pentru a calma pieţele şi a da impresia de stabilitate, zona euro are nevoie de un scut de peste 1000 de miliarde pâna în 2014. Este ceea ce spun experţii financiari, o spune FMI şi o mai spune şi un raport al OCDE publicat în această săptămână.

Germania nu a fost însă de acord cu ideea capitalizării scutului euro cu mai mult de atât şi asta în ciuda insistenţelor Franţei.

Acum speranţa europenilor este ca, la jumătatea lunii aprilie, FMI să decidă să-şi mărească puterea de împrumut şi să nu uite că zonei euro îi mai trebuie şi ei nişte bani.

Ecofin se amăgeşte, spune Guy Verhostadt

Liderul liberalilor, Guy Verhofstadt, a criticat  acordul chiar înainte ca acesta să se concretizeze. În urmă cu câteva zile,  el lansa un mesaj zonei euro spunînd că aceasta are nevoie de un scut adevărat şi nu de un extinctor.

Astăzi el revine spunînd că dacă miniştrii de finanţe cred că au găsit  un acord robust, aceasta este o amăgire.

Verhostadt, ca şi alţii, repetă faptul că în cazul în care criza va continua ca şi până acum, aceste 800 de miliarde nu vor fi nici pe departe suficiente.

Între timp, Spania şi-a prezentat  bugetul de austeritate şi se pare că pentru moment UE nu ia în calcul un ajutor pentru această ţară.

Europenii de fapt navighează printre obstacolele ridicate de criză şi speră să mai tragă de timp. Cum ţările  mari ale UE ştiu că opinia publică nu mai susţine plătirea greşelilor altor ţări, bani nu sint disponibili.

Iar Verhostadt critică tocmai această strategie a tragerii de timp în loc de a căuta soluţii structurale, de lungă durată.

Conferinţă de presă anulată

Ministrul austriac de finanţe, Maria Fekter, în stilul său dezinvolt caracteristic, i-a întâlnit pe ziarişti  la prânz la Copenhaga, înainte de conferinţa de presă programată a preşedintelui miniştrilor zonei euro, Jean Claude Juncker.

Ea le-a explicat tot dosarul, le-a comunicat cifra finală de 800 de miliarde şi modul îin care s-a ajuns la aceasta sumă.

Juncker este un om calm şi binevoitor, întrucât este şi inteligent şi sigur pe sine, dar de data aceasta se pare că şi-a ieşit din fire.

Zvonul care ne vine de la Copenhaga este ca Juncker s-a enervat teribil de această nouă gafă a doamnei Fekter, pe care o ia mereu gura pe dinainte şi a refuzat să se mai adrese şi el presei.

Maria Fekter s-ar fi scuzat între timp într-o mică întrevedere avută cu Juncker, dar el a rămas tot supărat.