Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Deşeuri radioactive la graniţa cu România. Bulgaria promite studiu de impact

deseuri-radioactive-foto-reuters.jpg

Deşeuri radioactive. Foto: Reuters

Ministrul mediului şi apelor din Bulgaria, Nona Karadjova, a aprobat proiectul de construcţie a depozitului pentru deşeuri slab şi mediu radioactive de la reactoarele închise 1-4 CAE Kozlodui, din apropierea localităţii Hărleţ, zona Kozlodui. Depozitul va intra în funcţiune în 2015 şi urmează să stocheze până la 345.500 de tone de deşeuri slab şi mediu radioactive. În România au loc deja proteste. Karadjova a promis însă elaborarea unui studiu pentru eventualul impact radiologic la nord de Dunăre.

Depozitul naţional pentru deşeuri radioactive pe care Bulgaria îl va construi în nordul ţării, lângă centrala nucleară de la Kozlodui, va fi situat la patru kilometri de Dunăre, într-o zonă cunoscută sub denumirea "Radiana", la 6,6 kilometri sud-vest de satul Hărleţ şi la patru kilometri sud-vest de malul drept al Dunării.

La "Radiana" vor fi montate opt module din beton cu căte 16 camere în două rânduri, în care vor fi depozitate containerele cu deşeuri. Fiecare cameră va conţine câte 192 de containere. Depozitul va avea un înveliş special ce trebuie să garanteze securitatea deşeurilor pe o perioadă de 300 de ani.

Zona de protecţie contra radiaţiilor, de trei kilometri în jurul centralei bulgare, nu se suprapune teritoriului României, spre deosebire de cea monitorizată, cu o rază de 30 de kilometri.

"Acest depozit [este destinat] deşeurilor cu activitate mică şi medie, respectiv radionucleizi de viaţă scurtă, generate pe perioada funcţionării şi dezafectării centralei de la Kozlodui, viitoarei centrale Belene şi din alte surse convenţionale - medicină, cercetare ştiinţifică, aplicaţii tehnice şi altele", se precizează în studiul de impact asupra mediului, aprobat de ministrul Nona Karadjova.

Experţii bulgari lucrează la proiectul "Radiana" din 2005. El se înscrie în strategia de rezolvare a problemei deşeurilor nucleare, elaborată în cadrul angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană.

Ca parte a memorandumului încheiat între guvernul bulgar şi Uniunea Europeană în 1999, unităţile 1 şi 2 de la Kozlodui au fost deconectate de la sistemul energetic în 31 decembrie 2002, iar unităţile 3 şi 4, în 31 decembrie 2006.

Ecologiştii bulgari au propus realizarea depozitului "Radiana" sub formă de tuneluri, considerate mai sigure. Ei consideră că Bulgaria nu trebuia obligată să-şi construiască un depozit propriu întrucât alte ţări din UE nu au astfel de depozite şi exportă deşeurile.

Spre deosebire de situaţia din Bulgaria, unde atenţia ecologiştilor este îndreptată spre blocarea proiectului nuclear "Belene", în România au avut loc deja proteste împotriva planurilor de a fi stocate deşeuri nucleare în apropierea Dunării. Ministrul Karadjova a promis elaborarea unui studiu pentru eventualul impact radiologic la nord de Dunăre al depozitului.

Din cele 88 de staţii de monitorizare a radiaţiilor amplasate în România, 15 urmăresc situaţia de la centrala de la Kozlodui.