Gabriel Păun: „Drumul National 66 A, o construcţie criminală pentru natură”

Ecologiştii încearcă să blocheze asfaltarea unui drum forestier ce trece printr-o zonă protejată, ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climă temperată a Europei.

Vezi în cele ce urmează ce zone străbate şi cum pătrunde asfaltul în Parcul Naţional Retezat, într-un interviu acordat RFI de Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.

• Până acum 12 ani, Drumul Naţional 66A intra în categoria drumurilor judeţene, legând toate oraşele miniere de pe Valea Jiului, de la Petroşani până la Câmpul lui Neag. Urma un drum forestier, utilizat pentru situaţii de urgenţă - evacuarea turiştilor răniţi pe traseele montane, în caz de incendiu de pădure etc.

• Ideea străpungerii Parcului Naţional Retezat cu un drum naţional asfaltat datează din 1999 când, printr-o hotărâre de guvern, preşedintele în exerciţiu, pe atunci ministru al Transporturilor, a reclasificat acest drum forestier într-unul naţional ce urma sa fie asfaltat.

• Am rămas surprinşi şi nu am crezut că acest lucru se va întâmpla vreodată pentru că, puţin mai la sud, exista un alt drum deja asfaltat ce leagă Petroşani de Băile Herculane, prin Baia de Aramă, suficient pentru nevoile comunităţilor locale. Nu ne-a venit să credem că se doreşte să se treacă cu un astfel de drum chiar prin Parcul Naţional Retezat (zonă protejată – n.red.). Însă lucrările au început, puţin după 1999; s-a făcut primul tronson până mai sus de Câmpul lui Neag, apoi s-a făcut şi tronsonul II, în ilegalitate, fără acord de mediu, fără studiu de impact, finalizat în 2006. Atunci, drumul asfaltat a ajuns la mai puţin de 1 km de ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climă temperată a Europei.

Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului nu se opune

• ANPM, care ar fi trebuit să fie în linia I şi, împreună cu noi (organizaţiile ecologiste – n.red.) să blocheze această construcţie inutilă şi de-a dreptul criminală pentru natură, este pe cale să dea acordul de mediu. Acum o lună a fost publicat, fără să fim anunţaţi, draftul acordului de mediu. În lipsa unor contestaţii, el ar fi devenit perfect valabil, iar asfaltarea ar fi început cândva chiar săptămâna aceasta.

• Însa am intervenit la timp - echipa noastră, împreună cu avocaţii care ne sprijină voluntar pentru acest caz, au depus plângerea prealabilă. Credem că felul în care ANPM a elaborat acordul de mediu este foarte fragil din punct de vedere legal şi că vom reuşi să răsturnăm situaţia. Dacă nu renunţă şi îşi menţine decizia, vom demara, în termenul legal de 30 de zile, un proces împotriva Agenţiei şi vom face şi o plângere la Comisia Europeană.

„Probabil că aflam de la rangerii parcului că au venit basculantele şi drujbarii să taie”

• În mod normal, asociaţia Agent Green şi organizaţiile partenere (WWF, Milvus, Societatea Carpatină Ardeleană, Societatea Română de Herpetologie, Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România), dar şi colectivul de cercetare de la Universitatea Babeş-Bolyai, ar trebui să fie informate în scris că ANPM intenţionează să dea acordul de mediu. Nu ne-au informat, am descoperit întâmplător pe site-ul ANPM anunţul respectiv (care data din 7 iunie) într-un loc destul de ascuns, greu accessibil, aş putea spune.

• Dacă nu aflam la timp această informaţie, probabil că aflam de la rangerii parcului că au venit basculantele şi drujbarii să taie. Din fericire, am avut timp să pregătim o plângere prealabilă şi facem tot ce ne stă în putere să oprim acest acord de mediu.

• Sunt, în orice caz, foarte dezamăgit că nu am găsit în Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului un partener, aşa cum este normal într-un stat european, unde agenţiile şi ministerele de resort nu mai trebuie convinse de ecologişti pentru că ele sunt deja ecologiste prin formaţie, prin pregătirea profesională. Însă n-a fost cazul.

• Mai este drum lung până ne vom găsi susţinere în aceste instituţii, care ar trebui să fie apărători ai naturii.

Beneficii pentru comunităţile locale? „Facem drumul şi apoi vedem ce mai urmează!”

• Dorim să vedem în ce măsură ar putea aduce beneficii acest comunităţilor locale acest proiect de drum naţional peste Retezat, având în vedere că, în zonă, bunăstarea nu este la ea acasă pentru oameni. Pentru natură, lucrurile sunt clare: ar fi o crimă. Indiferent cum s-ar face drumul, n-ar aduce nici un beneficiu naturii.

• Am vorbit cu oamenii de acolo; lor li s-a spus, prin primăria locală din Uricani, că drumul le va aduce beneficii şi că îi va scoate din sărăcie. I-am întrebat concret cum - n-au ştiut să spună. Am întrebat primăria şi apoi şi ministerul, dacă există un plan de dezvoltare locală care să arate în ce fel acest drum va aduce bunăstare. De fiecare dată, ni s-a spus că nu există un astfel de plan. Au zis: "Facem drumul şi apoi vedem ce mai urmează!".

• Noi suntem de părere că încă nu s-au investigat suficiente alternative pentru a proteja natura şi pentru a aduce bunăstare oamenilor în acelaşi timp. Credem că punctul în care s-a ajuns cu asfaltarea (la un km distanţă de zona protejată - n.red.) nu trebuie să se mai pună nici un centimetru de asfalt.

• Avantajul pe termen lung al comunităţii locale ar fi faptul că zona este unică în Europa - acolo este adăpostit ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climă temperată a Europei. Acest fapt este confirmat de un studiu (de biodiversitate – n.red.) comandat chiar de Ministerul Mediului în 2007. Se pare însă că dl. ministru Laszlo Borbely a uitat de acel studiu… Îl putem oferi din nou la nevoie, pentru că îl avem.

• Acest ultim Peisaj Forestier Intact reprezintă o suprafaţă vastă (circa 50.000 ha) unde nu sunt prezenţe vizibile ale prezenţei omului. Mai degrabă unicitatea unui astfel de loc poate atrage pe termen lung, dacă ar exista o strategie solidă de punere in valoare a acestei bogăţii. Nu este vorba de acele păduri virgine, dar sunt acele zone care pot include atât păduri cât şi cursuri de ape, râuri, mlaştini şi alte zone naturale prin care nu trec drumuri asfaltate, linii de înaltă tensiune, canale navigabile, conducte, tăieri de pădure, oraşe şi alte elemente de infrastructură. Prin dimensiunile ei şi lipsa de influenţă a omului, zona practic se autoîntreţine - adică nu este nevoie să intervenim. Mai degrabă ar trebui să studiem aici cum natura a reuşit să se păstreze într-o formă intactă.

„Autorităţile preferă beneficiile imediate”

• Vrem să discutăm despre alternativele posibile cu cei de la Ministerul Turismului, la aceeasi masa cu cei de la Ministerul Mediului, însă ni s-a refuzat practic o astfel de discuţie. Faptul că nu a existat o reacţie la invitaţiile noastre transmise în scris în ultimii doi ani ne face să credem că autorităţile se gândesc mai degrabă la beneficii pe termen scurt, chiar imediat. Mă refer la proiecte de infrastructură, fără noimă, şi alte construcţii de acest fel, pentru că e clar că de acolo vin bani imediat. Pe termen lung, probabil nu se mai simt atât de siguri.

• Mi-e greu să vă spun exact care sunt motivele, însă noi ne dorim să discutăm cu cei de la Ministerul Mediului şi cu cei de la Ministerul Turismului ca să găsim împreună o soluţie.

O problemă suplimentară: disponibilizările din teritoriu

• Pericolul este iminent pentru că, teoretic, dacă se va respecta angajamentul României de aderare la UE, în 2012 minele din Valea Jiului nu vor mai putea fi subvenţionate, iar multe vor fi închise, mulţi oameni vor rămâne fără locuri de muncă. În foarte scurt timp, tot ceea ce mai înseamnă resurse naturale, animale sălbatice, păduri, materiale de construcţie, vor fi exploatate din plin în Parcul Naţional Retezat. Vrem să prevenim această distrugere. Este aproape tardiv dar, dacă cei de la Ministerul Turismului ne vor primi să discutăm, poate mai există o şansă.

Date tehnice

DN 66 A ar urma să lege oraşele Petroşani şi Băile Herculane, pe traseul Aninoasa - Vulcan - Lupeni - Uricani - Câmpul lui Neag. Urmează o pauză de câteva zeci de km în care nu există comunităţi locale, ca mai apoi să treacă prin Cerna Sat şi să ajungă la Băile Herculane.

Geografic, traseul pornind de la Petroşani urmează Jiul de Vest, afluent al Jiului, urcă în pasul Jiu-Cerna, apoi coboară pe Valea Cernei. Punctul de altitudine maximă este de 1420 m, chiar în pasul Jiu-Cerna.