Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Oamenii doresc să poată alege să nu consume OMG-uri

Europenii vor putea cere guvernelor lor să interzică organismele modificate genetic în culturi. 

Acest fapt s-ar putea produce numai dacă va fi adoptat un nou regulament european. Deputaţii europeni de la Comisia Parlamentară pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară au dezbătut, la începutul săptămânii, raportul liberalei franceze privind posibilitatea statelor UE de a restricţiona sau interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor. Iniţiativa modificării nu a fost luată de Parlament, ci de Comisie, care a plecat de la ideea că multe state nu vor să cultive OMG-uri (organisme modificate genetic), deoarece cetăţenii lor nu doresc acest lucru. Conform unui sondaj Eurobarometru, europenii nu au încredere în cultivarea OMG-urilor. „Noul regulament va permite ţărilor, şi, deci, populaţiilor care vor cere acest lucru guvernelor lor, să nu mai planteze OMG-uri. În momentul de faţă există ţări care rezistă - Austria şi Ungaria - şi nu sunt în perfectă conformitate cu dreptul comunitar”, a declarat raportorul Corinne Lepage. „Ce doresc oamenii este să poată alege să nu consume OMG-uri. Ca acest lucru să fie posibil trebuie să existe zone în care nu se cultivă aceste plante. Modificarea directivei va face acest lucru posibil din punct de vedere juridic”, a explicat europarlamentarul.

Proiecte europene pentru investiţii la Administraţia Porturilor Dunării Maritime

Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi derulează în 2011 mai multe proiecte cu bani europeni şi de la bugetul de stat pentru investiţii în infrastructura portuară, dar şi pentru dotări cu nave de specialitate. Potrivit directorului companiei, Mihai Ochialbescu, unul dintre programe, CODENAV, în valoare de peste 8,5 milioane euro, va asigura dotarea APDM cu nave de depoluare şi de intervenţie în caz de poluare. Un alt proiect, de peste opt milioane euro, finanţat prin programe sectoriale europene, va consta în reconstruirea danelor 23 şi 25 din portul Brăila, contractul de finanţare urmând a fi semnat până la sfârşitul lunii martie. Tot până la sfârşitul lunii martie, va fi dat în folosinţă terminalul de pasageri, care va deservi punctul vamal Schengen din portul Galaţi. Valoarea investiţiei se ridică la aproximativ un milion de euro, banii provenind de la Ministerul Transporturilor. Există, de asemenea, un proiect şi pentru ranfluarea epavei Slatina, scufundată la dana 36 a portului Galaţi, efortul financiar pentru această acţiune ridicându-se la 8,5 milioane euro. Un alt proiect, de zece milioane euro, vizează reconstrucţia şi modernizarea cheului la dana 31 şi jumătate din dana 32 a portului Galaţi, la care se adaugă şi refacerea platformelor din portul Isaccea, grav afectate de inundaţiile din 2005.

Primul acoperiş verde al unei instituţii publice va fi inspirat dintr-un desen realizat de un elev

Primăria municipiului Cluj-Napoca va amenaja primul acoperiş verde pe o instituţie publică din România, în urma unui concurs de desene care se va desfăşura în şcoli şi licee.Desenul desemnat câştigător va fi transformat în proiect şi pus în practică cu ajutorul Asociaţiei Constructorilor de Acoperişuri Verzi (ACAVR), prima asociaţie de acest fel din ţară.Potrivit specialiştilor, în momentul în care sunt foarte bine executate, aceste acoperişuri verzi nu pun nicio problemă de infiltrare a apei în pereţi. Costurile unui asemenea proiect pot fi între 40 şi 300 de euro pe metru pătrat, iar plantele folosite trebuie alese împreună cu specialiştii, deoarece trebuie să aibă anumite caracteristici.Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România a declarat că „asociaţia ar trebui să dea nişte premii, dar nu constructorilor, ci clienţilor care au curajul să adopte această soluţie”. El a explicat că una dintre cele mai spinoase probleme la construirea unui acoperiş verde la o clădire veche este rezistenţa acesteia la sarcină suplimentară pe care o presupune un asemenea proiect. Unul dintre primele acoperişuri verzi din lume a fost construit în 1914, în Elveţia, la staţia de tratare a apei de lângă lacul Moos, iar din 1970, aceste soluţii au început să fie folosite pe scară largă în Germania. 

 
Cronica de Mediu cu Dumitrina Galantonu