Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Poluarea fonică în oraşele mari

poluare-fonica-bucuresti.jpg

România, sub infringement din cauza poluării pentru trei oraşe: București, Braşov și Iaşi.

Bucureştiul este cel mai zgomotos oraş din România, cu aproximativ 85 % din populaţie expusă la poluarea fonică. 

Pe locul al doilea se situează Constanţa, cu 76 % din populaţie afectată de zgomotele puternice, urmată de Cluj cu 64 de procente. La polul opus, cel mai liniştit oraş din România este Iaşi, unde 16 % din populaţie este afectată de zgomot. Potrivit firmei de audit în domeniul măsurărilor acustice, Enviro Consult, cele mai zgomotoase zone ale capitalei sunt Bulevardul Magheru şi Zona Olteniţei, cele mai liniştite zone fiind Drumul Taberei, Rahova sau 1 Mai. Directorul executiv al companiei, Bogdan Lazarovici, susţine că „trăind zi de zi într-un spaţiu poluat fonic, ajungem să nu mai percepem zgomotul, însă el ne afectează în continuare simţurile. Zgomotul accentuează problemele cardiace, creează stări de nelinişte şi agresivitate sau insomnii. Aşa ajungem ca, aflaţi undeva la munte, să ni se pară că liniştea de acolo este ireală, însă aceea este normalitatea", susţine acesta. Până la jumătatea anului viitor, 25 de oraşe din România, toate cu o populaţie de peste 100.000 de locuitori, trebuie să prezinte autorităţilor europene hărţile de zgomot. Precedentul termen de auditare a fost sfârşitul lui 2007, referindu-se doar la oraşele cu peste 250.000 de locuitori. Directivele europene prevăd ca, până la finele anului viitor, toate oraşele din Uniunea Europeană cu mai mult de 100.000 de locuitori să dispună de o hartă de zgomot, care să indice nivelul poluării fonice.

Deputaţii europeni vor aprobată până în iunie Strategia pentru regiunea Dunării

Parlamentul European cer preşedinţiei ungare să aprobe Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării în cadrul Consiliului European din iunie. Deputaţii europeni au solicitat de asemenea autorităţilor de la Budapesta să demareze cât mai rapid punerea strategiei în aplicare, potrivit unui comunicat al instituţiei europene. „Strategia ar putea fi o excelentă ocazie pentru Uniunea Europeană să îşi dezvolte cooperarea politică şi economică cu Balcanii”, se arată într-o rezoluţie adoptată de Parlamentul European. Strategia, prezentată de Comisia Europeană în decembrie 2010, vizează îmbunătăţirea mobilităţii, securitatea energetică, protecţia mediului, dezvoltarea economică şi socială, schimburile culturale, securitatea şi protecţia civilă în regiunea Dunării. Eurodeputaţii susţin că, printr-o mobilizare a tuturor actorilor importanţi, inclusiv societatea civilă, strategia pentru regiunea Dunării ar putea determina o mai bună finanţare a proiectelor cofinanţate de Uniunea Europeană în regiunile din vecinătate.

Locuitorii cartierului Ferentari se transformă în peisagişti: parcul Aleea Livezilor va căpăta altă faţă

Bucureştenii din zona Aleea Livezilor îşi vor amenaja parcul din faţa blocului după bunul plac. Proiectul este coordonat de un ONG şi se va desfăşura sub îndrumarea peisagiştilor, având ca scop implicarea cetăţenilor în acţiunile de regenerare urbană. Spaţiul verde este acum plin de gunoaie şi neîngrijit. Coordonatorul evenimentului, Marius Huza, a declarat pentru HotNews.ro că „proiectul îşi propune amenajarea unui teren de fotbal, construirea unor spaţii de socializare şi realizarea unui proiect peisagistic pentru reamenajarea parcului din zona Aleea Livezilor”. Terenul de fotbal şi băncile vor fi realizate din banii obţinuţi de organizaţie prin programul Tineret în Acţiune, iar proiectul peisagistic va fi predat Primăriei Sectorului 5. Acţiunea se va desfăşura în perioada februarie - iunie 2011. Copiii, adulţii din cartier precum şi studenţi de la Facultatea de Horticultură, Departamentul Peisagistică, vor realiza propuneri care vor fi înaintate unui expert peisagist. „Obiectivul final este realizarea unui proiect profesionist de amenajare a spaţiului”, a explicat Marius Huza.

Spaţiul verde din Bucureşti s-a dublat. Pe hârtie

Proiectul vine în contextul în care cea mai recentă măsurătoare a Primăriei Generale arată că Bucureştiul ar avea aproximativ 25 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Ceea ce înseamnă aproape dublu faţă de câţiva ani în urmă, potrivit unor surse din cadrul instituţiei. O analiză realizată de HotNews.ro arată că dublarea pe hârtie a spaţiului verde s-a constatat după ce Bucureştiul a pierdut mai multe parcuri şi s-au defrişat spaţii verzi pentru parcările dintre blocuri. Preşedintele Comisiei de Urbanism de pe lângă Primăria Capitalei, Sorin Gabrea, a declarat că această cifră depinde de mai mulţi parametri, cum ar fi numărul populaţiei la care s-a raportat spaţiul verde. „Aşa că am rezerve în privinţa acestor cifre”, susţine acesta. Nici ONG-urile nu sunt prea convinse de acurateţea măsurătorii. „Această măsurătoare nu are corespondent în realitate deoarece nu au măsurat şi cantitatea de praf din oraş. Măsurătorile noastre indică faptul că avem o cantitate de praf mai mare decât limita admisă”, a declarat pentru HotNews.ro preşedintele fundaţiei Ecocivica, Nicolae Rădulescu-Dobrogea. Inventarul spaţiilor verzi din Capitală a fost făcut în cadrul Cadastrului Verde. Normele europene recomandă 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. 

 
Cronica de Mediu cu Raluca Pantazi