Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România are potenţial mare de dezvoltare a pieţei energiei eoliene

Faptul este dovedit de interesul investitorilor, de studiile specialiştilor şi de planurile autorităţilor române. În ciuda acestui interes, investitorii sunt, totuşi, destul de reticenţi, motivul fiind lacunele legislative

O analiză realizată de HotNews.ro arată că nici până acum nu au fost adoptate normele de aplicare a legii privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile, deşi au trecut mai bine de doi ani de la adoptarea legii. Pentru aplicarea normelor, autorităţile române ar fi trebuit să trimită Comisiei Europene o notificare oficială, fapt care nu a fost realizat nici până în prezent, conform unei informaţii transmise de Comisia Europeană la solicitarea HotNews.ro. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că preocuparea Comisiei Europene este de a nu exista măsuri excesive de sprijin. În aceste condiţii, nu este exclus ca facilităţile pentru investitori să fie reduse, susţin autorităţile. Între timp, România a intrat într-un Top 30 al ţărilor care sunt atractive pentru investitori în energia regenerabilă. În cazul în care cadrul legislativ ar fi favorabil, investiţiile în domeniu pot depăşi 10 miliarde de euro, pe termen lung, spun reprezentanţii Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie din România. Deja, mari investitori au început, chiar şi în lipsa unei legislaţii adecvate, să pună în aplicare proiecte, urmând ca anul acesta să fie puse în funcţiune centrale care însumează o capacitate de 600 de MW, potrivit estimărilor.

Ministrul Mediului, László Borbély, a semnat contractul de finanţare pentru proiectul Reabilitarea Sitului Poluat Istoric din municipiul Câmpina

Investiţiile vor fi realizate cu sprijin de la Fondul European de Dezvoltare Regională, valoarea eligibilă a proiectului fiind de peste 10 milioane de lei. Obiectivul principal al lucrărilor de remediere este ecologizarea sitului pentru a aduce terenul la un standard adecvat folosirii ca zonă verde pentru public. România are în prezent „peste 1.000 de situri potenţial contaminate, cu o suprafaţă de circa 900.000 de hectare la nivel naţional. Valoarea decontaminării acestora vă fi peste 5 miliarde Euro în următorii 20 – 30 de ani”, a declarat ministrul Mediului. Potrivit acestuia, „în perioada imediat următoare există alte două proiecte în faza finală, care urmează a fi semnate, pentru judeţul Prahova. Este vorba despre un proiect cu o valoare de 160 milioane de Euro, în domeniul apelor şi un proiect pe deşeuri, cu o valoare de 44 milioane de Euro”.

Ministrul Economiei din Germania propune vânzarea carburanţilor în supermarketuri

Cetăţenii germani ar putea să alimenteze autoturismele în timp ce fac cumpărături. Ministrul german al Economiei susţine că încurajează cele mai mari lanţuri de supermarketuri să vândă carburanţi, pentru că doar concurenţa sporită este o soluţie pentru reducerea preţurilor. Presa din Germania scrie că oficialul a cerut comercianţilor cu amănuntul din ţară să ia în considerare deschiderea unor staţii de benzină în cadrul supermarketurilor. Potrivit Automobil Club din Germania, „preţul mediu naţional pentru un litru de gaz s-a ridicat, săptămâna trecută, la 1,49 de euro. În multe locuri, preţurile au depăşit însă cu mult 1,5 euro. Preţurile la motorină au ajuns la 1,33 de euro pe litru, cu 1,5 cenţi mai mult decât cu o săptămână înainte”. În Austria, lanţul Hofer a vândut benzină în supermarketurile sale timp de doi ani. Compania a reuşit să ofere şi promoţii speciale de sezon, de câţiva cenţi pentru un litru. Între timp, analiştii avertizează că statele cele mai vulnerabile din zona euro sunt cele mai expuse la riscurile pe care le implică un preţ al barilului de petrol care se apropie de 100 de dolari. O analiză realizată de Reuters arată că „preţul acestei resurse reprezintă o ameninţare la adresa economiei globale şi, în particular, a Europei. Costurile mai ridicate ale tuturor mărfurilor petroliere reprezintă o taxă pe creşterea economică, într-o perioadă în care perspectivele de redresare în aceste ţări sunt atât de fragile”, arată analiza citată.

Cronica de Mediu cu Raluca Pantazi