Spital pentru păsările sălbatice la Muzeul Satului din Bucureşti

Bucureştenii care găsesc zburătoare bolnave, rănite sau orfane le pot aduce aici pentru a primi ajutor şi a fi reintegrate în natură. Alida Barbu, de la Societatea Ornitologică din România, a declarat pentru HotNews.ro că „spitalul pentru păsări sălbatice va fi amenajat într-un grajd din Bucovina, în incinta Muzeului Satului”. Cele mai multe dintre păsările rănite sunt electrocutate sau lovite de maşini. „Astfel de adăposturi sunt peste tot în lume”, a precizat aceasta. În plus, proiectul îşi propune să atragă atenţia oamenilor asupra pericolelor ce ameninţă păsările sălbatice şi să îi sensibilizeze pentru a învăţa să ocrotească aceste vietăţi.

Teiul din Leliceni a fost desemnat Arborele European al Anului

Teiul din localitatea harghiteană Leliceni a fost desemnat Arborele European al Anului. Copacul a primit cele mai multe voturi în cadrul competiţiei organizate de Fundaţia Cehă pentru Parteneriat de Mediu, în parteneriat cu Fondul de Mediu al Ministerului Mediului din Republica Cehă. Preşedintele Fundaţiei pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc, Laszlo Potozky, care a organizat prima ediţie a acestei competiţii în România, a declarat că teiul din Leliceni a fost votat de peste 20.000 de persoane, pe locul doi situându-se platanul din Bulgaria, cu aproximativ 18.000 de voturi. Locurile următoare au fost ocupate de platanul din Ungaria şi de stejarii din Slovacia şi Cehia. Laszlo Potozky a spus că, „prin poveştile copacilor şi istoria lor conectată la comunitate, organizatorii au încercat să-i facă pe oameni să fie interesaţi de arbori şi de patrimoniul lor natural”. Teiul din Leliceni, câştigătorul competiţiei europene, a fost ales anul trecut Arborele Anului în România. El are peste 500 de ani, străjuieşte biserica din localitate şi a fost declarat monument al naturii în 1992. Reprezentanţii organizaţiei care l-au nominalizat spun că arborele a fost plantat, cel mai probabil, în prima parte a anului 1500 şi a fost „martorul” invaziei tătarilor, dar şi al altor evenimente istorice importante. De asemenea, el a supravieţuit secetei din 1717 şi grindinei din 1854.

Topirea tot mai accelerată a gheţii arctice şi antarctice creşte nivelul oceanelor mai mult decât se estimase

Calotele de gheaţă din Groenlanda şi Antarctica îşi pierd masa într-un ritm accelerat. Avertismentul a fost lansat de NASA, care a finanţat un studiu în acest domeniu, cercetare care se bazează pe observaţii prin satelit. Rezultatele arată o creştere mai mare a nivelului oceanelor decât cea estimată până acum. Această cercetare, cea mai complexă privind modificările masei de gheaţă polare, sugerează că scăderea masei de gheaţă de la cei doi polio depăşeşte pe cea din rândul calotelor de gheaţă din zonele montane, devenind astfel principalul factor de creştere a oceanelor. În plus, creşterea nivelului mării ar putea avea loc mult mai devreme decât se estimează. Această observaţie arata că, în 2006 - an pentru care sunt disponibile date cu privire la topirea gheţarilor de munte - Groenlanda şi Antarctica au pierdut în total 475 miliarde de tone de gheaţă, în medie. Acest volum este suficient pentru a creşte nivelul mării cu 1,3 milimetri în medie pe an. Dacă ritmul de topire a gheţii de la cei doi poli se menţine, în următoarele patru decenii, pierderile cumulate de gheaţăar ridica oceanele cu 15 centimetri până în 2050, conchid autorii studiului.