Starea de urgenţă în urma poluării din Ungaria a fost prelungită

Potrivit ministrului de Interne, prelungirea de trei luni este necesară mai ales din cauza condiţiilor meteorologice. „Iarna foarte umedă a încetinit lucrările de curăţare, reconstrucţie, dar şi lucrările de protecţie, în curs, pentru protejarea locurilor de alte catastrofe eventuale”, a declarat el. Ajutorul armatei ungare este, în continuare, necesar pentru curăţarea celor câteva mii de hectare de teren agricol. La 4 octombrie 2010, un rezervor fisurat al unei uzine de alumina din Ajka, la 160 de kilometri vest de Budapesta, s-a spart deversând aproximativ 700.000 de metri cubi de noroi roşu toxic asupra satelor învecinate. Acesta este cel mai grav accident industrial din Ungaria, în care au fost ucise zece persoane, iar alte 150 au fost rănite.

Acţiunile de monitorizare a calităţii apei Dunării continuă la Tulcea 

Autorităţile tulcene continuă să monitorizeze indicatorii fizico-chimici ai apei Dunării, dând asigurări că apa furnizată populaţiei este potabilă şi că ecosistemele Deltei nu vor fi afectate după ce la finele săptămânii trecute o barjă cu îngrăşăminte fosfatice s-a scufundat în judeţul Constanţa. Directoarea Autorităţii de Sănătate Publică a declarat că rezultatele analizelor efectuate nu indică creşteri ale concentraţiei fosfaţilor în apele Dunării. Comisarul-şef al Gărzii de Mediu a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), a declarat că „măsura autorităţilor constănţene privind interzicerea pescuitului în zona în care a avut loc evenimentul a fost luată exclusiv din motive de prevenire”. O barjă încărcată cu 964 de tone de fosfat s-a scufundat duminică, 19 decembrie, în Dunăre, pe raza judeţului Constanţa, în urma coliziunii cu o stâncă, accidentul producându-se din cauza unei erori de navigaţie. Barja a fost încărcată la Izmail (Ucraina) şi avea ca destinaţie finală portul sârb Banatska-Palanka.

Rinocerii, ameninţaţi de extincţie de braconajul modern, care foloseşte arme sofisticate: elicoptere, arme cu amortizor şi lunete cu infraroşu 

Protejarea rinocerilor, o specie pe cale de dispariţie, este tot mai dificilă, atât în Asia cât şi în Africa, unde piaţa neagră pentru cornul acestui mamifer este în plină expansiune şi facilitează utilizarea unor mijloace foarte sofisticate de braconaj.Epicentrul masacrului este în Africa de Sud, care concentrează peste 70 % din populaţia mondială de rinoceri. În 2010, 316 animale au fost ucise, faţă de 122 anul trecut şi mai puţin de 10, în urmă cu două decenii, potrivit Fondului Mondial pentru Natură (WWF).În lume mai există doar 25.000 de rinoceri, dintre care trei specii în Asia şi două în Africa de Est şi Australa, potrivit Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (UICN). Patru dintre ele sunt astăzi ameninţate cu extincţia.Vânătoarea şi defrişările fac ravagii în Asia: rinocerii din Java şi Sumatra sunt clasaţi ca specii în pericol critic de extincţie, iar cei din India drept vulnerabili.Pe continentul negru, aceste mari mamifere au fost decimate de vânătoare în secolele XIX şi XX, dar, graţie creării parcurilor naţionale şi a luptei împotriva braconajului, populaţia de rinoceri albi a ajuns în prezent la 17.500, în timp ce cea de rinoceri negri la 4.200.Aceste eforturi pot fi însă anihilate de Asia, unde un corn de rinocer poate fi vândut cu 70.000 de dolari, sau chiar mai mult, pe piaţa neagră.Cornul este utilizat pentru reducerea febrei în medicină tradiţională chineză. În faţa amplorii acestui fenomen, parcurile naţionale sud-africane au luat măsuri drastice, creând, în luna octombrie, o unitate de luptă împotriva braconajului rinocerilor.