Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


2013, anul modificării Constituţiei

Una dintre priorităţile politice ale anului 2013 va fi modificarea Constituţiei. Cel puţin aşa au declarat în repetate rânduri reprezentanţii USL, PDL şi UDMR. Problema este însă că viziunile celor trei formaţiuni nu se întâlnesc în prea multe puncte.

La o evaluare rapidă, fiecare partid propune modificarea Constituţiei, în funcţie de bătăliile politice pe care le-a dus în ultimii ani. Astfel, USL vrea să revizuiască legea fundamentală până în vara lui 2013. Noul document ar trebui să prevadă în viziunea Uniunii Social Liberale că preşedintele ţării este ales tot prin vot direct, dar că nu mai poate nominaliza pe cine vrea el în funcţia de prim-ministru. Altfel spus, şeful statului ar urma să fie obligat să ţină cont de propunerea formaţiunii cu cel mai mare număr de mandate din Parlament.

În noua Constituţie, va fi totodată clarificat când şi în ce fel poate interveni preşedintele în activitatea Guvernului.

De asemenea, USL ar vrea să limiteze atribuţiile prezidenţiale, în sensul în care va fi posibilă ridicarea imunităţii preşedintelui, mai puţin atunci când face declaraţii politice.

Totuşi, nu e foarte clar dacă reducerea atribuţiilor prezidenţiale ar fi pe placul PNL, partid care speră să dea următorul preşedinte, în persoana lui Crin Antonescu.

 

Curtea Constituţională, luată în vizor

 

Pe de altă parte, Curtea Constituţională nu va scăpa nici ea de modificările propuse de partide. În acest moment, Curtea a rămas practic singurul aliat al preşedintelui, care mai poate răsturna teoretic deciziile majorităţii USL din Parlament. Premierul Victor Ponta spunea recent la Realitatea TV că în această instanţă ar trebui să activeze doar oameni cu o anumită pregătire de minim 18 ani ca judecător sau magistrat. În plus, deciziile Curţii ar putea fi schimbate ulterior în Parlament, cu două treimi din voturi.

Cum rămâne însă cu Parlamentul unicameral, dorit de majoritatea românilor la referendumul de acum câţiva ani? Dar cu reducerea numărului de parlamentari? Fostul preşedinte al PDL, Emil Boc, afirma recent că partidul nu ar avea ce să caute la dezbaterile privind revizuirea Constituţiei, dacă acestea nu încep cu articolul privind reducerea numărului de parlamentari la trei sute.

Nici vorbă de aşa ceva, par să răspundă cei de la putere. Deputatul liberal Alina Gorghiu declară că în viziunea USL, Parlamentul va avea în continuare două Camere, dar vor apărea anumite modificări esenţiale. De exemplu, modalitatea de alegere a parlamentarilor. Astfel, deputaţii ar urma să fie aleşi pe liste, în timp ce senatorii, prin vot uninominal. De asemenea, cele două Camere ar putea avea mandate cu durată diferită.

O discuţie despre modificarea Constituţiei nu poate ocoli comunitatea maghiară şi implicit formaţiunea care o reprezintă în Parlament. Problema e că una din cerinţele mai vechi ale UDMR prevede eliminarea sintagmei "stat naţional" din Constituţie. Lucru pe care atât USL, cât şi PDL îl exclud din start.

Există însă propuneri şi mai inedite privind revizuirea Constituţiei. Fostul premier liberal, Călin Popescu Tăriceanu, de exemplu, propune nici mai mult nici mai puţin decât revenirea României la monarhie.

711