Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


9 mai, Ziua Victoriei în Rusia

9-mai-ziua-victoriei-rusia.jpg

Vladimir Putin (Foto: Reuters/Sergei Karpukhin)

În Rusia a fost aniversată miercuri victoria din 1945 împotriva nazismului şi încheierea celui de-al doilea Război Mondial. 14 mii de militari au fost mobilizaţi pentru o mare paradă la Moscova, unde de câteva zile Vladimir Putin este din nou şef suprem la Kremlin. Putin se află însă de câteva zile şi într-o veritabilă ofensivă mediatică.

Când aliaţii semnau, în seara zilei de 8 mai 1945, capitularea Germaniei naziste, la Mosocova, aflată mult mai la est, era deja data de 9 mai. Iată de ce americanii, britanicii, francezii, italienii şi alţi occidentali sărbătoresc ziua victoriei pe 8 mai, iar ruşii o sărbătoresc pe 9 mai. Această scindare în materie de simboluri spune însă ceva şi despre concepţia pe care a avut-o fiecare dintre cele două tabere victorioase asupra victoriei. Pentru Rusia, ziua de 9 mai este şi una când poate face o demonstraţie internaţională de forţă. Nu degeaba au fost scoase la defilare tancurile şi rachetele cele mai performante, blindatele şi purtătoarele de trupe de ultimă generaţie.

Parada militară de pe 9 mai încheie însă triumfal şi “rocada politică” de la Moscova, unde Vladimir Putin, care era prim-ministru a redevenit preşedinte, iar Dmitri Medvedev, care era preşedinte a redevenit prim-ministru. Manifestanţii care au denunţat această operaţiune ca o formă de abuz, ca o ruşine pentru Rusia şi pentru democraţie, n-au reşit să rămână multă vreme în faţa aparatelor de filmat ale reporterilor străini. Poliţia a operat sute de arestări, ceea ce i-a făcut pe americani să-şi exprime îngrijorarea în legătură cu “stilul Putin”.

Occidentalii sunt însă prea ocupaţi cu propriile lor crize şi probleme, ca să rămână focalizaţi pe ceea ce se întâmplă în Rusia, unde conceptul de democraţie pare să fie pus în paranteză cel puţin până în 2024. Pentru că în virtutea Constituţiei ruse, Putin se mai poate prezenta de două ori la alegerile prezidenţiale, ceea ce înseamnă că este înşurubat la putere cel puţin pentru încă 12 ani. Cum spuneam, însă, Europa nu este îngrijorată că Rusia îşi reconstituie structurile şi reflexele imperiale, ca şi linia politică inspirată de această tradiţie. Mult mai îngrijorat pare Occidentul de venirea socialistului François Hollande la putere în Franţa, de spectrul falimentului în Grecia şi de criza zonei euro.

Vladimir Putin are acum un imens bulevard în faţa sa, la el acasă şi pe plan internaţional, pentru a-şi impune viziunea în privinţa a ceea ce ar trebui să fie Rusia şi în privinţa rolului pe care ar trebui să-l joace în lume. Încă înainte de alegerile prezidenţiale pe care le-a câştigat fără mari surprize pe 4 martie, el a promis că Rusia se va înarma din nou. Şi că acest efort de reînarmare va fi fără precedent, urmând să absoarbă în jur de 600 de miliarde de euro în cursul viitorului deceniu. La numai câteva ore după reinstalarea sa la Kremlin, Putin a şi semnat de altfel câteva decrete legate de modernizarea forţelor armate. Rusia trebuie să fie puternică, iată deviza politică a lui Vladimir Putin, sintetizată în câteva cuvinte. Putin mai este convins că ruşilor le place să vadă şi faptul că un om puternic se află în fruntea acestei Rusii puternice. Şi ce imagine mai evocatoare în acest sens decât aceea a preşedintelui care participă la un meci de hochei pe gheaţă, un sport dintre cele mai virile.

Adevărul este că ruşii au fost şocaţi, în majoritatea lor, de haosul din perioada aşa-zis “democratică” de pe vremea lui Elţîn şi preferă acum “stabilitatea” adusă de Putin. Aşa că întrebarea filozofică “de ce nu funcţionează democraţia în Rusia?” nu-şi prea are rostul în acest context, ea fiind prea complicată şi chiar inoportună. Într-un moment când Rusia se laudă, prin vocea lui Putin, că a ieşit din criza economică mai întărită şi mai fortificată, occidentalii abia întrezăresc ieşirea dintr-un tunel în care nu înţeleg prea bine cum au intrat.