Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alain Juppé preia oficial conducerea diplomaţiei franceze

Alain Juppé, noul şef al diplomaţiei franceze, şi-a preluat marţi postul rostind cu această ocazie un prim discurs în faţa noilor săi colaboratori. Reuşind să obţină de la preşedintele Nicolas Sarkozy mână liberă în domeniul politicii externe - aceasta era până acum de multe ori dictată de consilierii prezidenţiali - noul ministru francez de externe demonstrează că va fi un element de neocolit al acţiunii guvernamentale franceze atât pe plan internaţional cât şi pe plan intern, fireşte în perspectiva alegerilor prezidenţiale de anul viitor.

Obiectivul preşedintelui Sarkozy este de a reforma diplomaţia pentru a o face mai eficientă şi mai puţin costisitoare. În urmă cu aproape trei ani, Alain Juppé prezenta un raport detaliat în care preconiza o serie de măsuri pentru a atinge acest obiectiv.

 În primul rând, mijloacele de acţiune tradiţionale trebuie completate cu reţele transnaţionale, cu învăţământul şi cu cercetarea ştiinţifică. "Ideile sunt cele care modelează politica internaţională" spunea atunci Alain Juppé. Mesajul a fost parţial auzit şi integrat: ambasadele Franţei au fost reorganizate iar efectivele lor au fost reduse.

Înainte de a fi numit din nou ministru de externe, Juppé consemna recent cu ex-şeful diplomaţiei socialiste a Franţei, Hubert Védrine, un text în care estima că "dacă aparatul diplomatic trebuie adaptat, el nu trebuie să fie slăbit, diminuat, pentru că altfel apare riscul ca peste câţiva ani să devină incapabil să-şi îndeplinească misiunile esenţiale".

Alain Juppé a revenit acum la Quai d'Orsay, sediul ministerului de externe, post pe care l-a mai ocupat cu brio între anii 1993-1995. Spre deosebire de acea perioadă marcată de coabitarea cu un preşedinte socialist extrem de abil în ale diplomaţiei, e vorba de François Mitterrand, de această dată Juppé va avea mână liberă.

Profitând de poziţia inconfortabilă în care s-a regăsit preşedintele Sarkozy după gafele ex-ministrului său de externe, Juppé a reuşit să-şi impună condiţiile şi anume să fie pe deplin liber chiar dacă în Franţa celei de-a 5-a Republici, diplomaţia este teoretic domeniul rezervat şefului statului.

Printre condiţiile impuse de Juppé - şi acceptate de Sarkozy - a fost plecarea de la Palatul Elysée a atotputernicului secretar general al preşedinţiei, Claude Guéant, numit la interne după ce în ultimii 4 ani a pilotat mai mult sau mai puţin din umbră diplomaţia preşedintelui francez. De cele mai multe ori, fără a cere avizul ministrului de externe.

Una din priorităţile, afişate deja, ale lui Juppé va fi restabilirea încrederii cu noile autorităţi instalate în ţările arabo-musulmane scena recentă a unor revolte populare.

“Înainte de toate va trebui să refondăm împreună Uniunea pentru Mediterană. Bineînţeles că ceea ce se întâmplă astăzi în sudul acestei mări schimbă complet datele problemei. Avem deci datoria să reflectăm şi să preluăm iniţiativa. Apoi va trebui să împingem mai în faţă integrarea - nu numai economico-financiară - dar şi pe cea politică, pe cea de apărare şi de securitate a Uniunii Europene.

În sfârşit va trebui să întărim parteneriatele strategice pe care le-am dezvoltat cu noile puteri emergente de pe planetă - e vorba de China, de Rusia, de Brazilia şi de multe altele. Aş dori de asemenea să subliniez că trebuie să anticipăm ceea ce mi se pare o evoluţie nu numai de neocolit dar şi de dorit şi anume dezvoltarea Africii în acest secol 21. Ar fi o greşeală strategică să ne diminuăm prezenţa pe acest continent cu care am strâns atâtea legături de-a lungul istoriei”, conchide Alain Juppé, noul şef al diplomaţiei franceze.

Repunerea pe picioare a diplomaţiei franceze după gafele făcute de predecesorul său în privinţa revoltelor populare din nordul Africii - iată deci misiunea numărul unu a lui Alain Juppé. Superiorul său, adică preşedintele Sarkozy, recunoscuse deja duminică faptul că apare o nouă realitate strategică la care Franţa va trebui să se adapteze.

Sarcina lui Juppé va fi cu atât mai delicată cu cât nu trebuie uitat că odată cu plecările tunisianului Ben Ali şi a egipteanului Mubarak, Parisul şi-a pierdut principalii aliaţi din regiunea arabo-musulmană, în plus stâlpii Uniunii pentru Mediterană, "concept muribund pe care însă preşedintele Franţei refuză să-l îngroape" nota un comentator al ziarului proguvernamental Le Figaro sunt destul de şubrezi.

Considerat de mai toată lumea - inclusiv de adversarii săi politici - drept cel mai apt pentru a reda un suflu şi o strălucire nouă diplomaţiei franceze, Alain Juppé este în plus adulat de noii săi subalterni de la Quai d'Orsay- cu alte cuvinte, are toate cărţile în mână pentru ca dificila misiune să-i reuşească.