Alegeri Franța 2012: Se ascut săbiile pe ultima sută de metri

Preşedintele-candidat se vrea senin, ba chiar fatalist. "Mai avem trei zile de aşteptat. Să aşteptăm deci liniştiţi", a declarat Nicolas Sarkozy.

Trebuie spus că dacă mai toate sondajele îl dădeau până acum învins în finala prezidenţială, ultimele anchete arată că socialistul se detaşează tot mai mult. Potrivit uneia dintre anchete, François Hollande l-ar învinge pe Nicolas Sarkozy pe 6 mai cu 58% contra 42%. Se anunţă deci o înfrângere zdrobitoare, nemaiîntâlnită în a cincea republică franceză, chiar dacă trebuie să fim mai departe prudenţi, fiind vorba aici doar de sondaje de opinie.

Minimalizând aceste preziceri, Sarkozy a repetat că "s-a angajat la maximum în această campanie" şi a promis că "se va lupta până la sfârşit". În mod inedit, şeful statului a renunţat să-şi mai anunţe însă victoria, aşa cum o mai făcea până de curând la mitingurile electorale. Mulţi, inclusiv din tabăra sa politică nu mai cred într-o victorie a lui Sarkozy. Până şi ziarul proguvernamental Le Figaro îl descrie pe preşedintele-candidat în mod "bizar, destins şi detaşat".

De vină pentru proastele sondaje ar fi ezitările echipei sale de campanie de a alege între o linie dură, mai de dreapta, ca să-i atragă pe alegătorii lui Marine Le Pen şi o linie mai centristă, ca să-i prindă în plasă pe simpatizaţii lui François Bayrou. Această nehotărâre, ezitare în a defini o strategie clară, l-ar fi făcut pe Sarkozy să piardă puncte preţioase.

Dacă încă de la începutul campaniei, scrutinul prezidenţial se anunţa ca un referendum pro sau contra preşedintelui, un şef de stat cu o cotă de popularitate care a bătut recorduri negative, de câteva zile încoace se schiţează o aderare mai clară la ideile promovate de François Hollande. Candidatul socialist a înregistrat primele laude externe: Elio di Rupo, premierul Belgiei, a venit să asiste la un miting de-al său, la Berlin, Guvernul creştin-democrat al cancelarei Angela Merkel pare-se că se pregăteşte şi el pentru o victorie a lui Hollande. O ipoteză care ar putea servi şi intereselui spaniolului Rajoy, chiar dacă nu se află în aceeaşi tabără cu socialistul francez.

În sfârşit, pe plan intern, mai mulţi foşti miniştri, cinci la număr, care l-au servit pe Sarkozy în ultimii cinci ani, au declarat public că-l vor sprijini pe Hollande, că vor vota cu el, lucru care a fost fireşte extrem de prost primit de UMP, tabăra preşedintelui-candidat. Ce a provocat însă cea mai multă stupoare a fost zvonul potrivit căruia până şi fostul preşedinte conservator Jacques Chirac ar vota cu François Hollande. Declaraţia în acest sens a unui apropiat al lui Chirac a fost urmată de o punere la punct din partea "biroului" lui Jacques Chirac: "Nimeni nu este abilitat să facă declaraţii, să se exprime în numele fostului şef de stat. Jacques Chirac nu va face nicio declaraţie publică în cadrul acestui scrutin". Punere la punct probabil insuficientă, având în vedere relaţia amicală pe care o întreţine de zeci de ani Jacques Chirac cu François Hollande, ambii originari din aceeaşi regiune şi ambii dotaţi cu un simţ al umorului ieşit din comun.