Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alegeri legislative în Croaţia

Croaţia trăieşte zilele acestea clipe emoţionante, chiar istorice. Preşedintele Ivo Iosipovici şi premierul Iadranka Kosor se pregătesc să semneze festiv, la 9 decembrie, acordul de aderare a Croaţiei la Uniunea Europeană. Partidul de la putere, Comunitatea Democrată Croată sau HDZ-ul, va fi însă nevoit să se mulţumească doar cu ideea că are cele mai multe merite pentru intrarea ţării în Europa. La alegerile parlamentare care au loc duminică, HDZ-ul are doar şanse teoretice să se menţină la putere. Relatează corespondentul RFI la Belgrad, Petar Tomic.

Urmărind instituirea statului de drept, actuala putere din Croaţia a fost nevoită să declare război propriului partid. În lupta împotriva corupţiei, primele jertfe au fost elita HDZ-ului, inclusiv fostul premier Ivo Sanader, aflat actualmente pe banca acuzaţilor pentru deturnare de fonduri, uz de influenţă politică şi luare de mită.

Procesul împotriva lui Sanader, fost preşedinte al HDZ-ului, a început concomitent cu campania electorală. Pentru ca lucrurile să fie şi mai defavorabile partidului la putere şi actualei premiere Iadranka Kosor, ancheta şi probele împotriva lui Sanader arată că unii din liderii HDZ-ului au furat şi pentru partid, dar şi pentru ei. În mijlocul campaniei electorale, tribunalul a decis să blocheze fondurile HDZ, sediul partidului şi alte bunuri presupuse ilicite.

Coaliţia de stânga, favorită certă

În acelaşi timp, principalul partid de opoziţie, Social-democraţii conduşi de un politician relativ tânăr - Zoran Milanovici - a reuşit să formeze o coaliţie de stânga foarte puternică alcătuită din Uniunea democrată a Istriei, regiune la frontiera cu Italia şi Partidul Popular Croat. Cu el s-a aliat şi Partidul pensionarilor din Croaţia. Aproape toate pronosticurile arată că o mare coaliţie sub denumirea Kukuriku va câştiga cel de al şaptelea scrutin cu peste două treimi din cele 140 de locuri în parlamentul croat.

La alegerile de duminică, în faţa urmelor urmează să se prezinte 4,5 milioane de alegători. Dintre aceştia, peste 400.000 constituie diaspora croată şi alegătorii cu dublă cetăţenie care trăiesc în Bosnia şi Herţegovina sau Serbia.

În necunoscuta electorală croată de duminică, interesantă este poziţia minorităţilor. În baza Constituţiei croate pentru minorităţi, sunt rezervate opt locuri în Sobor - parlamentul croat. Sârbii, ca cea mai numeroasă minoritate, au dreptul la trei deputaţi. În legislatura ce tocmai s-a încheiat, Partidul Democrat Independent al Sârbilor Croaţi a făcut parte din coaliţia la putere condusă de HDZ. Sârbul Slobodan Uzelaţ a deţinut funcţia de vicepremier. Pe parcursul campaniei, liderii sârbi au încercat să arate că în Croaţia independentă HDZ-ul, deşi partid naţionalist, a fost mai receptiv faţă de interesele sârbilor decât social-democraţii.

Dacă va câştiga alegerile, Coaliţia Kukuriku nu prea are nevoie de voturile deputaţilor din rândurile minorităţilor. Rămâne doar speranţa ca noua coaliţie să cânte cucuricuuu pentru o Croaţie europeană şi să dovedească acest lucru prin politica sa faţă de populaţia necroată.

Corespondentul RFI la Belgrad, Petar Tomic